ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea

formulată la 21 iunie 2010, petiționarul E.C. a solicitat tragerea la

răspundere penală a magistratului procuror C.D. din cadrul Parchetului de pe

lângă Tribunalul Neamț, cu grad de procuror de curte de apel, pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 266 alin. (1) C. pen., pretins

comise cu prilejul instrumentării dosarului nr. 338/P/2000 în care petiționarul

a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174, art. 175

lit. i) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În motivarea plângerii,

petiționarul a susținut că magistratul procuror nu a administrat și interpretat

corect probatoriul, fiind trimis în judecată în mod greșit.

Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și

criminalistică, prin rezoluția nr. 870/P/2010 din 20 octombrie 2010 a dispus, în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale cu motivarea că

faptele penale reclamate nu există în materialitatea lor și că petiționarul, în

baza probelor de vinovăție administrate a fost condamnat definitiv la o

pedeapsă de 11 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174,

art. 175 lit. i) C. pen., prin sentința penală nr. 45 din 11 martie 2010 a Tribunalului Neamț, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3488 din 29 octombrie 2009 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Împotriva acestei

rezoluții petiționarul E.C. a formulat la 10 noiembrie 2010 plângere la Înalta

Curte de Casație și Justiție, susținând că soluția procurorului de netrimitere

în judecată este nelegală și netemeinică.

Plângerea formulată a

fost greșit îndreptată.

Potrivit art. 278 alin.

(1) și (3) C. proc. pen. plângerea împotriva măsurilor sau a actelor efectuate

de procurorul, inclusiv a rezoluției de neîncepere a urmăririi penale se face

în termen de 20 zile de la comunicarea copiei rezoluției și se soluționează de

procurorul ierarhic superior.

Pe de altă parte, potrivit

art.278

1

alin. (13) din același cod, plângerea greșit îndreptată se

trimite organului judiciar competent.

Având în vedere aceste

dispoziții imperative, Curtea constată că a fost greșit sesizată cu plângerea petiționarului,

competența de soluționare revenind procurorului ierarhic superior, celui care a

adoptat rezoluția atacată.

Așa fiind, Curtea,

urmează a trimite plângerea petiționarului împotriva rezoluției nr. 870/P/2010

din 20 octombrie 2010 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, spre a fi soluționată de

procurorul ierarhic superior arătat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Trimite plângerea

formulată de petiționarul E.C. împotriva rezoluției nr. 870/P/2010 din 20

octombrie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

Secția de urmărire penală și criminalistică, la procurorul ierarhic superior

din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică azi 17 ianuarie 2011.