ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2536/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta D.G.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia pentru Atestarea Calității de Beneficiar al Indemnizației pentru Activitatea de Liber Profesionist a Artiștilor Interpreți sau Executanți din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, anularea hotărârii din 6 iunie 2007 prin care pârâta, în mod nelegal, nu i-a recunoscut dreptul cuvenit în temeiul Legii nr. 109/2005, constând în indemnizația pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a depus dosarul complet, astfel cum este prevăzut de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 109/2005, inclusiv adeverința prevăzută de art. 6 alin. (1) din lege, pârâta refuzând eliberarea actului solicitat întrucât adeverința ar fi fost emisă în baza unor declarații autentificate de organul abilitat al statului - notarul public - sub sancțiunea prevăzută de art. 292 C. pen., motivație ce excede însă cadrului legal stabilit de legea specială. Prin sentința nr. 21/CA din 4 februarie 2008, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea reclamantei D.G.M.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că dispozițiile art. 5 din Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, prevede expres că aceștia beneficiază de această indemnizație „la îndeplinirea cumulativă (subl.) a următoarelor condiții: a) au vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare; b) au realizat o perioadă de activitate artistic-interpretativă de minimum 10 ani; c) realizează venituri nete lunare sub nivelul pensiei medii anuale pentru limita de vârstă și stagiul complet de cotizare din sistemul public de pensii, comunicată Institutului Național de Statistică, aferentă anului anterior acordării indemnizației". S-a mai reținut că art. 6 din aceeași lege, prevede metodologia atestării perioadei în care artiștii au prestat efectiv o activitate artistic-interpretativă, în sensul că aceasta se reconstituie „pe baza actelor oficiale" eliberate de către Societatea Română de Radio, Societatea Română de Televiziune, Artexim, Electrecord, precum și de orice altă instituție publică sau persoană juridică de profil la care artiștii interpreți sau executanți liber-profesionist au prestat activități în regim de colaborare",

aceste instituții având „obligația de a pune la dispoziția solicitanților documentele care pot dovedi desfășurarea unei activități artistice interpretative". A constatat instanța de fond că reclamanta a depus doar adeverința din 22 martie 2007, ce evocă intervalul cuprins între 1981-1992 în care reclamanta „a avut contract civil de colaborare" cu Restaurantul „I." de pe raza Municipiului Iași, fiind emisă „în baza declarației notariale din 09 martie 2007" aflată la dosar, în care numiții V.M. și B.M.L. declară sub sancțiunea C. pen., că au cunoștință despre contractele de colaborare încheiate de reclamantă, ca solist al ARIA - Filiala I., cu restaurantul respectiv.

A apreciat instanța de fond că reclamanta nu a probat în cauză îndeplinirea obligației ce-i revenea prin lege - de a solicita instituțiilor cu care a colaborat, emiterea dovezilor „oficiale" pe care acestea aveau obligația să i le elibereze și nici eventualitatea unui refuz nejustificat al acestora în îndeplinirea prestației la care erau obligați - în condițiile în care textul art. 6 nu stipulează și posibilitatea dovedirii „prin orice mijloace de probă" a perioadelor lucrate, situație în care în mod legal pârâta a refuzat includerea în calculul „perioadei activitate artistic-interpretativă" a intervalului probat doar prin declarațiile notariale ale unor persoane fizice.

De asemenea, s-a reținut din atestatele de liber profesionist depuse la dosar, că reclamanta este născută în anul 1963, fiind așadar în vârstă de 45 ani la data promovării cererii ce face obiectul cauzei, în condițiile în care vârsta de pensionare prevăzută de anexa 3 la care face trimitere art. 5 lit. a) din Legea nr. 109/2005 era în 2007 la femei de 58 de ani. A concluzionat Curtea de Apel Iași că reclamanta nu îndeplinește una dintre condițiile cumulative de acordare a indemnizației în litigiu și anume atingerea de artistul liber profesionist, a vârstei de pensionare din sistemul public de pensii, rezultând că problema stabilirii vechimii în activitatea artistică a reclamantei se va pune la momentul împlinirii de acesta a condiției prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 109/2005, în funcție de exigențele impuse de actul normativ aplicabil la data respectivă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta D.G.M., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică în sensul că au fost greșit aplicate dispozițiile art. 5 și 6 din Legea nr. 109/2005 și au fost ignorate o serie de înscrisuri probatorii aflate la dosarul cauzei. Astfel, recurenta arată că potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 109/2005, a depus actul oficial emis de A., prin care a dovedit că a desfășurat activitate interpretativă în perioada 1981-1982, iar acest document legal nu putea fi înlăturat de Comisie și respectiv, de instanță, pe considerentul că a avut la bază inclusiv declarații notariale.

Un alt motiv de recurs invocat de recurentă este împrejurarea că instanța de fond s-a pronunțat asupra unui aspect cu care nu a fost învestită, respectiv îndeplinirea condiției de vârstă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 109/2005, aspect pe care, de asemenea, l-a soluționat greșit, cu ignorarea dispozițiilor derogatorii prevăzute de art. 9 pct. 1 și 2 din Legea nr. 109/2005 și a dovezilor medicale de la dosar. În drept motivele de recurs au fost încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente: Astfel, instanța de fond nu a stabilit în mod complet situația de fapt dedusă judecății, ignorând apărările reclamantei-recurente privind perioadele de timp în care se păstrează dovezile în arhive.

Totodată, instanța de fond nu a făcut o corectă aplicare a art. 6 din Legea nr. 109/2005, potrivit căruia atestarea calității de beneficiar al indemnizației se face inclusiv pe baza documentelor eliberate de A. și nu a analizat existența situațiilor în care completarea documentelor oficiale se poate face inclusiv cu declarații notariale. În ceea ce privește al doilea motiv de recurs Înalta Curte constată că instanța de fond s-a pronunțat asupra unui aspect de legalitate și temeinicie a actului atacat, pe care nu l-a pus în dezbaterea contradictorie a părților, respectiv îndeplinirea condiției de vârstă de către reclamantă, după cum nu a analizat, sub nici o formă, dovezile depuse de aceasta privind eventualele boli profesionale, ce fac posibilă încadrarea în dispozițiile derogatorii prevăzute de art. 9 din Legea nr. 109/2005.

Pentru considerentele menționate, apreciind că instanța de fond nu a făcut o completă stabilire a situației de fapt, pe baza unei dezbateri contradictorii asupra probelor existente la dosar și a apărărilor invocate, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (5) cu referire la art. 313 și art. 314 C. proc. civ., urmează a casa hotărârea atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru analizarea inclusiv a aspectelor menționate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de D.G.M. împotriva sentinței nr. 21/CA din 4 februarie 2008 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 iunie 2008.