ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2459/2010

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul

nr. 51/P/2007 din 29 mai 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - D.N.A., Serviciul teritorial Brașov au fost trimiși în

judecată inculpații M.A., D.R., F.A., A.M.A., D.G.M. și A.G.D. pentru

săvârșirea infracțiunilor de șantaj și complicitate la șantaj prevăzute de art.

194 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000 și

de art. 26 C. pen. raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000 și lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art.

189 alin. (1) C. pen.

S-a reținut în fapt

că, la data de 12 martie 2007, inculpații D.R., F.A., A.M.A., D.G. și A.G.D. la

îndemnul inculpatului M.A. și împreună cu acesta au exercitat violențe asupra

părții vătămate B.H.I., după care au lipsit-o de libertate timp de aproximativ

2 ore, pentru a o determina să renunțe la manifestarea expresă de voință

exprimată la 8 martie 2007 în fața unui notar public, prin care a revocat în

întregime un mandat dat anterior inculpatului M.A. printr-o procură autentică, cu

scopul ca acesta din urmă să devină proprietarul unui teren și să dobândească

în mod injust un folos material, în valoare de minim 255.000 euro.

Prin același

rechizitoriu s-a solicitat arestarea preventivă a inculpaților.

Curtea de Apel

Brașov, a cărei competență a fost atrasă de calitatea de notar public a

inculpatului T.V., prin Încheierea nr. 7/F din 19 iunie 2008 a respins

propunerea de arestare preventivă și a dispus față de inculpații M.A., D.R.,

F.A., A.M.A., D.G.M. și A.G.D. măsura neprivativă de libertate a obligării de a

nu părăsi țara prevăzută de art. 145

1

C. proc. pen.

S-a apreciat că

această măsură restrictivă de libertate este suficientă în scopul asigurării

bunei derulări a procesului penal și al împiedicării inculpaților de a

întreprinde activități perturbatorii.

Ulterior, prin

Încheierea din 14 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 602/64/2008, instanța

de fond a admis cererile inculpaților și a dispus revocarea măsurii preventive

de a nu părăsi țara, cu motivarea că aceasta nu mai este necesară.

Împotriva acestei

încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - D.N.A. - Serviciul teritorial Brașov care a susținut că soluția

instanței de fond este nejustificată, că probele administrate în cauză până în

prezent nu au schimbat starea de fapt și nici temeiurile reținute în momentul

luării acestei măsuri preventive.

S-a solicitat

admiterea recursului, casarea încheierii atacate și respingerea cererii de

revocare a măsurii obligării de a nu părăsi țara a inculpaților.

Recursul declarat

este întemeiat.

În conformitate cu

dispozițiile art. 136 alin. (1) și (8) C. proc. pen. în cauzele privitoare la

infracțiuni pedepsite cu detențiune pe viață sau cu închisoare, pentru a

asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica

sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la

judecată ori de la executarea pedepsei, se poate lua față de acesta una dintre

măsurile preventive prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) sau d), iar la alegerea

măsurii se ține seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al

infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind

persoana față de care se ia măsura.

Potrivit art. 139

alin. (2) C. proc. pen., când nu mai există temei care să justifice menținerea

măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu sau la cerere.

Or, din examinarea

actelor dosarului se constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii

preventive a obligării de a nu părăsi țara, prevăzută de art. 136 alin. (1)

lit. c) raportat la art. 145

1

C. proc. pen., nu au dispărut și că

pentru buna desfășurare în continuare a procesului penal, se impune menținerea

acestei măsuri.

Astfel, există

indicii temeinice că inculpații au săvârșit în concurs infracțiunile de șantaj

și lipsire de libertate prevăzute de art. 194 alin. (1) C. pen., raportat la

art. 13

1

din Legea nr. 78/2000 și de art. 189 alin. (1) C. pen.,

constând în aceea că la 12 martie 2007, într-un loc public, la biroul unui

notar, în plină zi, au exercitat acte de violență asupra victimei, pe care au

lipsit-o de libertate aproximativ 2 ore, scopul urmărit fiind de a o determina

pe partea vătămată să revină asupra revocării unui mandat și astfel inculpatul

M.A. să își asigure proprietatea unui teren în valoare de 225.000 euro.

Privitor la acest

inculpat se constată că în cursul urmăririi penale a încercat să zădărnicească

aflarea adevărului prin influențarea inculpaților B.A. și T.V.

În cadrul cercetării

judecătorești care este în curs de desfășurare, au fost administrate probe din

care însă nu a rezultat schimbarea stării de fapt ori a temeiurilor avute în

vedere la luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara.

Ca atare,

restrângerea libertății de circulație în afara țării apare ca o măsură necesară

bunei derulări în continuare a procesului penal, în raport cu dispozițiile

legale evocate și cu cele ale art. 2 din Protocolul 4 al Convenției pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Față de cele ce

preced, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc.

pen., urmează a admite recursul declarat de parchet, a casa încheierea atacată

și a respinge cererea de revocare a măsurii obligării inculpaților M.A., D.R.,

F.A., A.M.A., D.G.M. și A.G.D. de a nu părăsi țara, măsură pe care o va

menține.

Se va stabili

onorariile pentru apărătorii din oficiu să fie plătite din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.

- Serviciul Teritorial Brașov împotriva Încheierii din 14 iunie 2010 pronunțată

de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul

nr. 602/64/2008 privind pe intimații inculpați M.A., D.R., F.A., A.M.A., D.G.M.

și A.G.D.

Casează încheierea

atacată și, rejudecând:

Respinge cererea de

revocare a măsurii obligării inculpaților M.A., D.R., F.A., A.M.A., D.G.M. și

A.G.D. de a nu părăsi țara, măsură pe care o menține.

Onorariile

apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de câte 100 RON pentru intimații

inculpați D.R., F.A., A.M.A., D.G.M. și A.G.D. se vor plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat M.A. în sumă de 25

RON, până la prezentarea apărătorului ales se va plăti din fondul Ministerul

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică azi 21 iunie 2010.