ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2459/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Rechizitoriul nr. 51/P/2007 din 29 mai 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., Serviciul teritorial Brașov au fost trimiși în judecată inculpații M.A., D.R., F.A., A.M.A., D.G.M. și A.G.D. pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj și complicitate la șantaj prevăzute de art. 194 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 și de art. 26 C. pen. raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 și lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 189 alin. (1) C. pen. S-a reținut în fapt că, la data de 12 martie 2007, inculpații D.R., F.A., A.M.A., D.G.

și A.G.D. la îndemnul inculpatului M.A. și împreună cu acesta au exercitat violențe asupra părții vătămate B.H.I., după care au lipsit-o de libertate timp de aproximativ 2 ore, pentru a o determina să renunțe la manifestarea expresă de voință exprimată la 8 martie 2007 în fața unui notar public, prin care a revocat în întregime un mandat dat anterior inculpatului M.A. printr-o procură autentică, cu scopul ca acesta din urmă să devină proprietarul unui teren și să dobândească în mod injust un folos material, în valoare de minim 255.000 euro. Prin același rechizitoriu s-a solicitat arestarea preventivă a inculpaților. Curtea de Apel Brașov, a cărei competență a fost atrasă de calitatea de notar public a inculpatului T.V., prin Încheierea nr. 7/F din 19 iunie 2008 a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus față de inculpații M.A., D.R., F.A., A.M.A., D.G.M.

și A.G.D. măsura neprivativă de libertate a obligării de a nu părăsi țara prevăzută de art. 145 1 C. proc. pen. S-a apreciat că această măsură restrictivă de libertate este suficientă în scopul asigurării bunei derulări a procesului penal și al împiedicării inculpaților de a întreprinde activități perturbatorii. Ulterior, prin Încheierea din 14 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 602/64/2008, instanța de fond a admis cererile inculpaților și a dispus revocarea măsurii preventive de a nu părăsi țara, cu motivarea că aceasta nu mai este necesară. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul teritorial Brașov care a susținut că soluția instanței de fond este nejustificată, că probele administrate în cauză până în prezent nu au schimbat starea de fapt și nici temeiurile reținute în momentul luării acestei măsuri preventive.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și respingerea cererii de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi țara a inculpaților. Recursul declarat este întemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 136 alin. (1) și (8) C. proc. pen. în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu detențiune pe viață sau cu închisoare, pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei, se poate lua față de acesta una dintre măsurile preventive prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) sau d), iar la alegerea măsurii se ține seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura.

Potrivit art. 139 alin. (2) C. proc. pen., când nu mai există temei care să justifice menținerea măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu sau la cerere. Or, din examinarea actelor dosarului se constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, prevăzută de art. 136 alin. (1) lit. c) raportat la art. 145 1 C. proc. pen., nu au dispărut și că pentru buna desfășurare în continuare a procesului penal, se impune menținerea acestei măsuri.

Astfel, există indicii temeinice că inculpații au săvârșit în concurs infracțiunile de șantaj și lipsire de libertate prevăzute de art. 194 alin. (1) C. pen., raportat la art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 și de art. 189 alin. (1) C. pen., constând în aceea că la 12 martie 2007, într-un loc public, la biroul unui notar, în plină zi, au exercitat acte de violență asupra victimei, pe care au lipsit-o de libertate aproximativ 2 ore, scopul urmărit fiind de a o determina pe partea vătămată să revină asupra revocării unui mandat și astfel inculpatul M.A. să își asigure proprietatea unui teren în valoare de 225.000 euro. Privitor la acest inculpat se constată că în cursul urmăririi penale a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea inculpaților B.A.

și T.V. În cadrul cercetării judecătorești care este în curs de desfășurare, au fost administrate probe din care însă nu a rezultat schimbarea stării de fapt ori a temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara. Ca atare, restrângerea libertății de circulație în afara țării apare ca o măsură necesară bunei derulări în continuare a procesului penal, în raport cu dispozițiile legale evocate și cu cele ale art. 2 din Protocolul 4 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Față de cele ce preced, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursul declarat de parchet, a casa încheierea atacată și a respinge cererea de revocare a măsurii obligării inculpaților M.A., D.R., F.A., A.M.A., D.G.M.

și A.G.D. de a nu părăsi țara, măsură pe care o va menține. Se va stabili onorariile pentru apărătorii din oficiu să fie plătite din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov împotriva Încheierii din 14 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 602/64/2008 privind pe intimații inculpați M.A., D.R., F.A., A.M.A., D.G.M. și A.G.D. Casează încheierea atacată și, rejudecând: Respinge cererea de revocare a măsurii obligării inculpaților M.A., D.R., F.A., A.M.A., D.G.M. și A.G.D. de a nu părăsi țara, măsură pe care o menține. Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de câte 100 RON pentru intimații inculpați D.R., F.A., A.M.A., D.G.M. și A.G.D. se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat M.A. în sumă de 25 RON, până la prezentarea apărătorului ales se va plăti din fondul Ministerul Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 21 iunie 2010.