ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4440/2010

Asupra cauzei penale de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 38 din 23 februarie 2010, Tribunalul Gorj a dispus condamnarea inculpaților: - P.N.C., cetățean român, studii 11 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, la pedepsele de: 20 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru o infracțiune de omor calificat prevăzută de art. 174 - 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.; 5 ani închisoare pentru o infracțiune de furt calificat prevăzută de art. 208 - 209 lit. a), g) C. pen.

cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. În baza art. 33 - 34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului P.N.C. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 20 ani închisoare, inculpatul urmând să execute rezultanta de 20 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., după executarea pedepsei principale. Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen. pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen. - A.R.G., cetățean român, studii - 10 clase, elev la Liceul XXX Tg. Jiu, fără antecedente penale, la pedepsele de: 8 ani închisoare, pentru o infracțiune de omor, prevăzută de art. 174 - 175 lit. i) C. pen.

cu aplicarea art. 99 - 109 C. pen.; 3 ani închisoare, pentru o infracțiune de furt calificat prevăzută de art. 208 - 209 lit. a), g) C. pen. cu aplicarea art. 99 - 109 C. pen. În baza art. 33 - 34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului A.R.G. în pedeapsa cea mai grea, acesta urmând să execute 8 ani închisoare. Au fost interzise inculpatului A.R.G. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen. pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen. după împlinirea vârstei de 18 ani. A fost menținută măsura arestării preventive a celor doi inculpați și s-a dedus din pedepsele aplicate celor doi inculpați durata reținerii și a arestului preventiv din 07 septembrie 2009, la zi.

A fost obligat inculpatul P.N.C. în solidar cu inculpatul minor A.R.G., iar acesta și în solidar cu părțile responsabile civilmente A.I. și A.A., la plata a 10.500 RON despăgubiri civile și 30.000 RON daune morale în favoarea părții civile C.V. A fost obligat inculpatul P.N.C. în solidar cu inculpatul minor A.R.G., iar acesta și în solidar cu părțile responsabile civilmente A.I. și A.A., la plata 30.000 RON daune morale în favoarea părții civile C.A.N. A fost obligat inculpatul P.N.C. în solidar cu inculpatul minor A.R.G., iar acesta și în solidar cu părțile responsabile civilmente A.I. și A.A., la plata a 420 RON cu titlu de rentă globală în favoarea părții civile C.A.N., stabilită la data pronunțării sentinței.

A fost obligat inculpatul P.N.C. în solidar cu inculpatul minor A.R.G., iar acesta și în solidar cu părțile responsabile civilmente A.I. și A.A., la plata a 70 RON lunar cu titlu de rentă lunară în favoarea părții civile C.A.N. de la data pronunțării sentinței până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la finalizarea studiilor dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 ani. A fost obligat inculpatul P.N.C. la 450 RON la cheltuieli judiciare statului și inculpatul A.R.G. în solidar cu părțile responsabile civilmente A.I. și A.A. la 450 RON cheltuieli judiciare statului. A fost obligat inculpatul P.N.C. în solidar cu inculpatul A.R.G., iar acesta și în solidar cu părțile responsabile civilmente A.I.

și A.A., la plata a 500 RON cheltuieli judiciare în favoarea părții civile C.V. și la plata a 500 RON în favoarea curatorului P.M. cu același titlu. Pentru a pronunța astfel, tribunalul a constatat că prin rechizitoriul parchetului nr. 602/P/2009 din 17 septembrie 2009 au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații P.N.C. și A.R.G., pentru comiterea infracțiunilor de omor calificat prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. și furt calificat prevăzută de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a) și g) C. pen., aflate în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen., asupra victimei C.I., pentru inculpatul P.N.C. reținându-se aplicarea agravanței prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen.

(faptă săvârșită alături de un minor), iar pentru inculpatul A.R.G., reținându-se aplicarea dispozițiilor art. 99 și următoarele C. pen., privind starea de minoritate (inculpatul având vârsta de 16 ani la data faptei). S-a reținut în fapt că, în săptămâna 24 - 30 august 2009, organele de poliție au fost sesizate de C.V. din satul V., comuna B. că fiul său - C.I., în vârstă de 42 ani, angajat la o unitate minieră din cadrul E.M. Rovinari - a dispărut de la locuință și nu cunoaște nimic cu privire la persoana acestuia. În ziua de 06 septembrie 2009 familia F. din aceeași localitate a apelat serviciul 112, sesizând faptul că într-un hidrant de golire, situat pe magistrala de apă potabilă Izvarna - Craiova aparținând Companiei de Apă Oltenia Craiova, aflat în prelungirea gospodăriei lor, se află cadavrul unui bărbat.

Fiind efectuate cercetări cu privire la aceste aspecte, s-a reținut următoarea situație de fapt: Victima C.I., de 42 ani, locuia singur într-un imobil situat în comuna B., sat V., județul Gorj, fiind divorțat și în comunitate era cunoscut ca un împătimit al alcoolului. Vineri - 28 august 2009, victima s-a aflat în orașul Rovinari unde a efectuat cumpărături necesare deplasării în ziua de luni 31 august 2009 în Stațiunea Săcelu la un curs de perfecționare organizat de S.N.L.O. După amiază, la întoarcerea spre casă, victima a consumat băuturi alcoolice, iar seara în jurul orelor 23 00 a ajuns la barul SC "B." SRL, administrat de martorul M.I. La una din mesele situate pe terasa barului (orientată spre DN 67 Tg.

Jiu - Craiova), pe lângă alte persoane se aflau și inculpatul major P.N.C., respectiv inculpatul minor A.R.G., vecini cu victima. Acesta s-a așezat la masa inculpaților, comandând personalului de la bar șampanie și bere, invitând pe cei doi să consume împreună cu el. Conform unor obiceiuri proprii, victima a golit conținutul sticlelor comandate, apoi a aruncat sticla de șampanie în direcția drumului național, comandând ulterior o altă șampanie și un set de pahare cu picior marca "L.", susținând că nu servește băutură din paharele de plastic oferite de personalul barului. Urmare a manifestărilor necontrolate pe care le avea și stării de ebrietate, administratorul barului, în jurul orelor 00 30 (29 august 2009) le-a transmis victimei și inculpaților că dorește să închidă, împrejurare în care cei trei s-au ridicat și au plecat în direcția locuințelor, pe partea dreaptă a sensului de mers Rovinari - Filiași (drum aflat în lucru).

Martorul M.I. a precizat că pe terasa barului inculpații și victima au consumat bere și șampanie și a observat când cei trei au plecat în direcția caselor. Din probele administrate s-a reținut că victima, la plecare, avea în mână o sticlă de șampanie, iar inculpatul major P.N.C. ținea sub brațul drept setul de pahare cu picior, cumpărat de C.I., set care, ulterior, a fost găsit aruncat la locul săvârșirii infracțiunii (fapt consemnat în procesul-verbal de reconstituire). De la barul SC "B." SRL până la locuințele lor, distanță de 500 metri, inculpatul minor A.R.G. și victima se deplasau pe porțiunea din afara drumului național unde se executau lucrări de reabilitare (porțiune denumită casetă - aflată la un nivel mai jos decât carosabilul), iar inculpatul major P.N.C.

pe carosabil. La o distanță de 50 metri de locuința sa, din declarațiile inculpaților s-a reținut că, fără nici un motiv victima a lovit cu pumnul în zona abdomenului pe inculpatul major P.N.C., împrejurare în care acesta, după ce a schimbat setul de pahare pe care-l ținea sub brațul drept în mâna stângă, l-a lovit cu pumnul în partea stângă a feței, apoi a aruncat paharele în șanțul din apropiere și a lovit din nou victima cu piciorul drept în zona abdomenului. Victima, urmare a loviturilor primite, pentru moment s-a ghemuit, apoi s-a prăbușit cu capul pe bordura drumului național și pietrele aflate în zona de lucrări intitulată "casetă". În poziția respectivă victima a fost lovită cu picioarele și pumnii peste cap și corp de inculpatul minor A.R.G., susținerea acestuia în sensul că victima în cădere l-ar fi atins și i-ar fi fost teamă să nu fie lovit, neputând fi luate în considerare în contextul împrejurărilor de fapt în care s-a produs infracțiunea.

Constatând că victima nu mai mișcă și la nivelul feței (nas, gură și urechi) avea sânge, inculpatul major P.N.C. a târât corpul victimei, prinzându-l de subrațe peste un dâmb de lângă drumul național, la o distanță de 10 metri de locul săvârșirii faptei, într-un șanț de scurgere a apelor fluviale, unde inculpații au constatat că C.I. decedase. Susținerile ulterioare ale inculpatului minor A.R.G., în sensul că a încercat să-l convingă pe inculpatul major să sune la 112 pentru salvarea victimei sau că a încercat să fugă de la locul săvârșirii faptei pentru a anunța vecinii, însă a fost împiedicat de P.N.C.

care l-a amenințat cu bătaia și închisoarea, nu pot fi avute în vedere în condițiile în care acesta la urmărirea penală, până în momentul prezentării materialului de urmărire penală, a declarat în mod constant că a lovit, pe considerentul că i-a fost teamă să nu fie lovit și el de victimă, apoi l-a însoțit pe inculpatul major în fiecare moment, ulterior constatării decesului. În ideea de a nu fi observați de eventuali trecători sau conducători auto care circulau pe drumul național, raza proiectată de un bec aparținând iluminatului public fiind destul de pregnantă în zona în care se aflau inculpații și corpul victimei, cei doi au hotărât să se deplaseze pe un teren în direcția râului Jiu. Astfel, inculpații au apucat corpul victimei de mâini și l-au târât din șanțul unde constataseră decesul, printr-un lan de porumb, apoi pe o miriște, pentru a se depărta de drumul național.

În aceste împrejurări din picioarele victimei au căzut pantofii pe care-i purta (bunurile marca "B." cu șiret, mărimea 40, din piele de culoare neagră au fost găsite la o distanță de 8 metri unul față de celălalt - aspectele fiind consemnate în procesul-verbal de reconstituire). Din locul respectiv (miriște), unde inculpații s-au oprit pentru a se odihni, cei doi au hotărât să îndepărteze corpul victimei prinzând-o de picioare, capul și corpul fiind târâte pe pământ. La o distanță de 50 metri de drumul național, deplasându-se tot pe terenul cu miriște pe lângă un lan de porumb, cei doi inculpați s-au oprit, din buzunarul drept față al pantalonului tip blug de culoare neagră cu care era îmbrăcat corpul victimei, inculpatul minor A.R.G.

a sustras suma de 27 RON, sumă pe care ulterior cei doi au împărțit-o, banii fiind cheltuiți în interes personal în zilele următoare. Corpul victimei a fost târât apoi în aceeași direcție încă 100 metri, traseu pe care, urmare a modului de deplasare, a fost pierdut tricoul cu care fusese îmbrăcat (tricou de culoare neagră prevăzut la gulere și mâneci cu alb), inscripționat pe piept cu alb (aspecte consemnate și în procesul-verbal de reconstituire a faptelor). Inculpații s-au mai deplasat din acest punct încă 50 metri și întrucât raza becului de la iluminatul public reflecta și în zona respectivă au hotărât să traverseze un lan de porumb în direcția vest către terenurile din prelungirea gospodăriilor cetățenilor.

În situația creată, inculpații au hotărât să ascundă cadavrul victimei și, în acest sens, inculpatul major P.N.C. și-a amintit de existența unui hidrant de aerisire aparținând Companiei de Apă Craiova care se afla la o distanță oarecare de locul în care erau. Au târât corpul victimei până lângă hidrant, P.N.C. a ridicat capacul metalic cu o mână, cu cealaltă încercând să împingă victima în interior însă nu a reușit, motiv pentru care i-a solicitat inculpatului minor A.R.G. să țină el capacul, prinzând corpul victimei cu ambele mâni și aruncându-l cu capul înainte în interior, acesta prăbușindu-se la o distanță de 2,5 m în adâncime, în apa strânsă aici, apoi au lăsat capacul. La plecare, inculpatul P.N.C.

a observat pantalonul de culoare neagră tip blug al victimei care se trăsese de pe corp în timpul târârii, l-a luat și l-a aruncat în hidrant, acesta căzând pe un ventil metalic unde a fost găsit cu ocazia cercetării efectuate la fața locului. Din zona respectivă cei doi inculpați au folosit un traseu ocolitor pentru a reveni spre locuințele lor, plănuind să ascundă faptele pe care le săvârșiseră în ideea că nu va fi descoperit cadavrul victimei și nici autorii infracțiunii de omor. Din raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr. 1690 din 16 septembrie 2009 eliberat de Serviciul de Medicină Legală Gorj s-a reținut că moartea numitului C.I.

de 42 ani a fost violentă, ea datorându-se unui hematom extradural parieto-temporal drept, produs ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral acut, leziunile de violență constatate la necropsie s-au putut produce cu corp dur și de corp dur și posibilă cădere, cele de la nivelul capului fiind în directă legătură de cauzalitate cu decesul acestuia, iar cele de la nivelul membrului superior drept fiind leziuni de apărare. Tribunalul a reținut că starea de fapt expusă în rechizitoriu este dovedită prin procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de reconstituire, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților, referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, planșe fotografice, alte înscrisuri, încadrând faptele inculpaților după cum urmează: - faptele inculpaților P.N.C.

și A.R.G., de a exercita acte de violență asupra victimei C.I., care au produs decesul acestuia, s-a reținut că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzut de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.; faptele inculpaților de a sustrage din buzunarul pantalonului victimei, o sumă de bani pe care și-au însușit-o, împărțind-o egal, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, prevăzut de art. 208 - art. 209 lit. a), g) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constatându-se incidența dispozițiilor art. 99 și următoarele C. pen., pentru minorul A.R.G. și a agravanței prevăzute de art. 75 lit. c) C. pen., pentru inculpatul P.N.C.

Tribunalul a reținut astfel că, sub aspectul laturii obiective, infracțiunea de omor s-a realizat prin acțiuni conjugate de lovire, exercitate de ambii inculpați asupra victimei, cauzându-i leziuni care au condus la deces, între acțiunile de lovire și moartea victimei existând un raport de cauzalitate, iar sub aspectul laturii subiective, că inculpații au acționat cu intenție indirectă, aceștia prevăzând rezultatele faptelor lor, pe care deși nu le-au urmărit, au acceptat posibilitatea producerii lor; în consecință s-a reținut că inculpații au săvârșit cu vinovăție infracțiunile deduse judecății, procedându-se la condamnarea lor.

La individualizarea pedepselor și a modului de executare a acestora, instanța a ținut seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială a Codului penal, a avut în vedere atitudinea inculpaților pe întreaga desfășurare a procesului penal, de persoana fiecărui inculpat (inculpatului major P.N.C., fiindu-i aplicată anterior o amendă administrativă), de pericolul social deosebit de grav al faptelor săvârșite, de modalitatea în care au săvârșit aceste fapte, respectiv pe timp de noapte și de a deplasa victima pe o distanță mare de teren, în vederea ascunderii faptei lor. În acest sens, instanța a aplicat pedepse orientate către mediu, respectiv inculpatului P.N.C.

pedepsele de 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru infracțiunea de omor și 5 ani închisoare pentru infracțiunea de furt, stabilindu-se pedeapsa rezultantă de 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., iar inculpatului A.R.G., pedepsele de 8 ani închisoare pentru infracțiunea de omor și 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt, stabilindu-se pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare. Pentru ambii inculpați s-au aplicat și pedepse accesorii, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen., iar pentru inculpatul minor, după împlinirea vârstei de 18 ani.

Tribunalul a ținut seama de asemenea că cei doi inculpați, prin ordonanța din 07 septembrie 2009 au fost reținuți pe o perioadă de 24 de ore și că la aceeași dată, Tribunalul Gorj prin Încheierea nr. 48 din 07 septembrie 2009 din Camera de Consiliu (Dosar nr. 6839/95/2009) a dispus arestarea preventivă a inculpatului major P.N.C. pe o perioadă de 29 de zile și a inculpatului minor A.R.G. pe o perioadă de 19 zile, măsurile preventive fiind ulterior menținute, conform art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., astfel că, în baza art. 88 C. pen., s-au dedus din pedepsele aplicate inculpaților, durata reținerii și a arestului preventiv de la 07 septembrie 2009, la zi. În ce privește latura civilă a cauzei, s-a luat act că au fost promovate acțiuni civile: de către partea civilă C.V.

(tatăl victimei) care a solicitat despăgubiri în valoare de 10.500 RON, reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomeni și daune morale în cuantum de 30.000 RON și de partea civilă C.A.N. (fiica minoră a victimei, reprezentată în procesul penal prin curator P.M.), care a solicitat prestație periodică, întrucât beneficia de pensie de întreținere din partea victimei și daune morale în cuantum de 30.000 RON. Față de probatoriul administrat (probe cu înscrisuri și testimoniale fiind audiați martorii M.N. și B.I.) - instanța a reținut ca deplin dovedite prejudiciile materiale și morale solicitate de către părțile civile, fapt pentru care a admis ambele cereri, dispunând obligarea solidară a inculpaților P.N.C.

și A.R.G., la rându-i în solidar cu părțile responsabile civilmente A.I.

și A.A., la plata a 10.500 RON despăgubiri civile, sumă în care se regăsește și suma de 27 RON de care victima a fost deposedată de către cei doi inculpați, către partea civilă C.V.; la plata sumei de 30.000 RON daune morale în favoarea părții civile C.V., având în vedere prejudiciul moral deosebit produs acestuia în calitate de tată al victimei, persoană în vârstă, care a fost lipsită la bătrânețe de ajutorul fiului său, cât și de disconfortul psihic pricinuit ca urmare a morții fiului său; la 30.000 RON la daune morale în favoarea părții civile C.A.N., fiica victimei, având în vedere același prejudiciu moral pricinuit, în sensul că la o vârstă deosebit de fragedă este lipsită de ajutorul tatălui său, cât și la plata sumei de 420 RON cu titlu de rentă globală în favoarea părții civile C.A.N., stabilită la data pronunțării sentinței, ce reprezintă diferența dintre pensia de întreținere lunară pe care o primea de la tatăl său (500 RON) și pensia de urmaș de 467 RON lunar și în continuare, la plata a 70 RON lunar cu titlu de rentă lunară în favoarea părții civile C.A.N.

de la data pronunțării sentinței până la împlinirea vârstei de 18 ani, sau până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 ani, sumă ce reprezintă diferența pe care victima putea să o presteze cu titlu de pensie de întreținere (537 RON) și pensia de urmaș pe care o primește (467 RON). Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, invocând critici de nelegalitate și netemeinicie, astfel: În apelul inculpatului P.N.C. s-a solicitat desființarea sentinței, rejudecarea cauzei și, în privința infracțiunii de omor calificat, reținerea circumstanței atenuante a provocării prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen., iar în privința infracțiunii de furt calificat, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 221 C. pen.; s-a solicitat aplicarea unor pedepse corespunzătoare, iar în teză subsidiară reținerea incidenței art. 74, art. 76 C. pen.

și aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege; pe latură civilă s-au solicitat respingerea acțiunii civile formulată de C.V., ca tardiv introdusă, precum și reducerea cuantumului daunelor morale acordate părții civile C.A.N.

Apelul a fost motivat, susținându-se că incidentul dintre părți s-a datorat acțiunilor agresive ale victimei care a aplicat în mod repetat lovituri cu pumnul inculpatului P.N.C., producând-i o stare de tulburare puternică, sub imperiul căreia a ripostat, aplicând două lovituri victimei; s-a susținut că în raportul medico-legal nu s-a indicat expres lovitura care a determinat traumatismul cranio-cerebral al victimei, mai ales că victima se afla în stare de ebrietate, ceea ce a concurat la dezechilibrarea acesteia și căderea la sol, unde s-a accidentat, lovindu-se cu capul de o piatră; pentru infracțiunea de furt, s-a arătat că banii au fost sustrași de la victimă de către inculpatul A.R.G., după care acesta i-a înmânat o parte din ei inculpatului P.N.C., situație în care cei doi nu pot avea calitatea de coautori, ci inculpatul P.N.C.

a săvârșit numai acte specifice infracțiunii de tăinuire; în privința tardivității formulării acțiunii civile de către C.V., s-a arătat că acesta nu a formulat cereri de despăgubire în cursul urmăririi penale și la termenul din 29 octombrie 2009, încălcându-se astfel dispozițiile art. 15 C. proc. pen. În apelul inculpatului A.R.G., s-a solicitat desființarea sentinței, achiesându-se la criticile formulate de coinculpatul P.N.C., precum în sensul reținerii în favoarea inculpatului A.R.G.

a dispozițiilor art. 74, art. 76 C. pen., având ca efect reducerea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege; în motivarea apelului s-a arătat că inculpatul minor a avut un comportament anterior bun, a manifestat sinceritate și regret în cursul cercetărilor, cooperând cu organele judiciare, astfel că se justifică aplicarea unor sancțiuni mai blânde; au fost aduse critici și soluționării cauzei pe latură civilă, solicitându-se reducerea cuantumului daunelor morale, cu motivarea că victima nu se preocupa, decât ocazional de starea părților civile - rudele sale. Prin Decizia penală nr. 159 din 05 iulie 2010, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații P.N.C.

și A.R.G., împotriva Sentinței penale nr. 38 din 23 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. 7023/95/2009. A dedus în continuare prevenția, de la 23 februarie 2010 la zi și a menținut arestarea preventivă față de ambii inculpați. A obligat apelanții inculpați, fiecare, la plata a câte 210 RON cheltuieli judiciare statului, din care câte 150 RON reprezentând onorariu avocat oficiu, inculpatul A.R.G. urmând a fi obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente A.I. și A.A., la plata acestor cheltuieli. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de prim control judiciar a constatat că situația de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond, neputându-se reține circumstanța prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

în favoarea inculpatului P.N.C., întrucât din probele dosarului nu a rezultat existența vreunui provocări din partea victimei, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor fiind pe deplin dovedită. Cu privire la pedeapsa aplicată, s-a constatat că aceasta a fost corect individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. Instanța de apel a apreciat corect soluționată și latura civilă, despăgubirile acordate, atât cele materiale, cât și cele morale fiind just cuantificate. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul P.N.C., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 17 2 și 20 C. proc.

pen., precum și dispozițiile din Legea nr. 202/2010, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și în fond admiterea apelurilor, redozarea pedepsei aplicate, în sensul diminuării spre minimul special, iar față de atitudinea de recunoaștere și regret a faptei săvârșite a solicitat reducerea pedepsei cu o treime, respectiv la 13 ani și 4 luni închisoare. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., îl consideră nefondat pentru următoarele considerente: Din analiza coroborată a ansamblului probator administrat a rezultat că, în mod corect instanța de apel și-a însușit argumentele primei instanțe, iar la rândul ei, în baza propriului examen, în mod judicios și motivat a stabilit că faptele inculpatului P.N.C.

de a exercita acte de violență asupra victimei C.I. și, ulterior, după decesul acestuia, de a sustrage din buzunarul pantalonului o sumă de bani, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor calificat și furt calificat prevăzute și pedepsite de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., art. 208 - art. 209 lit. a), g) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. Examinând hotărârea atacată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., constată că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată în raport de dispozițiile art. 72 C. pen., actele de violență comise de inculpat, îndreptate împotriva valorii sociale supreme - viața, atrag în numele dreptului la viață, la integritatea fizică, psihică și materială a oricăror ființe, pedepsirea corespunzătoare a făptuitorilor.

Nu se poate ca pentru faptele săvârșite împotriva altor semeni cărora a încercat să le curme viața, răspunderea sa penală să nu fie corespunzătoare încălcării grave aduse ordinii sociale, vieții. De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii. Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție al făptuitorului.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. 52 alin. (2), potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni". Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului.

Fapta, este neîndoielnic gravă, astfel că în operația complexă a individualizării tratamentului penal, Înalta Curte va ține seama că acțiunea violentă a inculpatului a avut drept consecință pierderea unei vieți omenești, împrejurare care demonstrează că resocializarea sa viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unei pedepse ferme care să fie în deplin acord cu dispozițiile art. 1 C. pen., ce prevăd că "legea penală apără (...) persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept". Pedeapsa aplicată inculpatului respectă principiul proporționalității între gravitatea faptei comise și profilul socio-moral și de personalitate al inculpatului, nejustificând aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic.

În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 20 C. proc. pen. (când a intervenit o lege mai favorabilă), constată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 13 C. pen., nefiind îndeplinite condițiile textului de lege prin raportare la dispozițiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010. Față de aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.N.C. împotriva Deciziei penale nr. 159 din 5 iulie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.N.C. împotriva Deciziei penale nr. 159 din 5 iulie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 07 septembrie 2009 la 09 decembrie 2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 525 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 09 decembrie 2010.