ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cererii de strămutare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin cererea formulată pe rolul Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția penală, petiționarii D.I. și D.G. au
solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.
1095/42/2011 al Curții de Apel Ploiești, motivând că la această instanță nu va
avea loc o judecată dreaptă și imparțială, întrucât a formulat plângere
împotriva judecătorilor Curții de Apel Ploiești, Tribunalului Dâmbovița și
Judecătoriei Târgoviște, iar judecătorii care vor soluționa plângerea sunt
colegi cu aceștia. S-a susținut că, având în vedre relațiile de colegialitate
și poate chiar de prietenie, judecătorul care va soluționa plângerea nu poate
fi imparțial.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost
solicitate informații de Ministerul Justiției - Direcția Elaborare Acte
Normative, Studii și Documentare - Serviciul Judiciar.
Din informarea transmisă de Ministerul
Justiției - Direcția Elaborare Acte Normative, Studii și Documentare -
Serviciul Judiciar rezultă că dosarul a cărui strămutare se solicită are ca
obiect plângerea formulată de petiționari împotriva rezoluției nr. 640/P/2011
din 10 octombrie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești privind
pe intimații judecători.
În ce privește motivele invocate în
cererea de strămutare s-a arătat că susținerile petenților nu constituie motive
care să conducă la strămutarea judecării cauzei.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.
pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o
instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care,
imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor
cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de
tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la
gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari
sau grefierii instanței.
În cauză, nici una dintre cerințele
art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare,
imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva
convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva
celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare
trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele
împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și
justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în
privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol
decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în
raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de față, Curtea, în raport de
prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că
temerile petenților nu sunt justificate.
Văzând și dispozițiile art.192 alin. (2)
C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondată, cererea formulată
de petiționarii D.I. și D.G. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează
obiectul dosarului nr. 1095/42/2011 al Curții de Apel Ploiești.
Obligă petiționarii la plata sumei de
câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25
aprilie 2012.