ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii

de strămutare de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată,

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la

data de 11 aprilie 2011, petiționarul T.N.V. a solicitat strămutarea judecării

cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 4837/281/2011 al Judecătoriei

Ploiești, arătând că există bănuiala legitimă că imparțialitatea judecătorilor

ar putea fi știrbită, precizând că s-a creat un cadru procesual impropriu

desfășurării actului de justiție, precizând că s-a creat un climat ostil față

de petent existând astfel presupunerea rezonabilă că acesta nu va beneficia de

un proces echitabil.

Potrivit art.

57 C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Tribunalul Prahova.

Verificând

actele și lucrările dosarului, precum și informațiile comunicate de către

Tribunalul Prahova, în conformitate cu prevederile art. 57 C. proc. pen., Înalta

Curte constată ca pe rolul Judecătoriei Ploiești a fost înregistrat dosarul nr.

4837/281/2011, având ca obiect plângerea formulată în temeiul art. 278/1 C.

proc. pen. de petent împotriva ordonanței nr. 55/II/6/2011 a Parchetului de pe

lângă Judecătoria Ploiești, privind pe intimații P.C.J. și I.D.

În raport de

motivele invocate de petiționar, în cuprinsul cererii de strămutare, raportat

la prevederile art. 55 C. proc. pen. s-a arătat că temeiurile invocate de

petent în motivarea cererii sunt formale, teoretice și nu se regăsesc în

dosarul cauzei, precizându-se că la nivelul instanței există suficiente

garanții pentru desfășurarea normală a procesului penal, imparțialitatea

magistraților neputând fi știrbită.

Potrivit art.

55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută

judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în

grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită

împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există

pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin

până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții

judiciari sau grefierii instanței.

În cauză, nici

una dintre cerințele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.

În cazul unei

cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din

perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din

perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de

strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului,

unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea

judecătorului interesat.

Curtea

Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului,

aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența

instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Simpla

susținere că instanța nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate

nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare, confirmându-se că la

nivelul Judecătoriei Ploiești sunt asigurate toate condițiile pentru

înfăptuirea actului de justiție în spiritul aflării adevărului și respectării

drepturilor petiționarului.

În cazul de

față, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. și

de datele expuse, apreciază că temerile petiționarului nu sunt justificate, magistrații

investiți cu soluționarea cauzei fiind obiectivi în soluționarea cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge, ca

nefondată, cererea formulată de petiționarul T.N.V. pentru strămutarea

judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 4837/281/2011 al

Judecătoriei Ploiești.

Obligă

petiționarul la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 23 iunie 2011.