ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 286/2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1866/ C din

14 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială si de

contencios administrativ, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul

A.C. în contradictoriu cu pârâtele SC A.Ț. SA București și SC A.Ț.A. SA, sucursala

Brașov, pe care le-a obligat să plătească în solidar reclamantului suma de

36.351,75 euro despăgubiri cu dobânda legală și aferentă calculată începând cu

data de 16 august 2008 și până la data plății efective și la 7.913,40 lei

cheltuieli de judecată. Prin aceeași sentință au fost respinse celelalte

pretenții ale reclamantului.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța a reținut că între reclamant și pârâte s-a încheiat poliță de

asigurare, respectiv contract de asigurare CASCO pentru autoturismul BMW xxx x,

înmatriculat sub nr. BV-xx-xxx, autoturism avariat urmare a unui accident de

circulație produs la 30 mai 2008. Din Nota de Constatare din 18 iulie 2008,

întocmită de SC A.Ț.A. SA Brașov, rezultă că reparațiile au necesitat o sumă ce

a depășit suma asigurată, astfel că este vorba de o daună totală, așa cum este

prevăzut în art. 53 alin. ultim din Condițiile generale de asigurare.

Reține instanța de fond că întreg

materialul probator administrat respectiv procesul-verbal de contravenție,

expertiza efectuată cât și probele testimonial au făcut dovada stării de fapt,

respectiv a modului de avariere a autoturismului reclamantului în accidentul

din data de 30 mai 2008.

Întrucât reclamantul a avut asigurat

autoturismul pentru suma de 48.469 Euro și a optat pentru păstrarea epavei

autoturismului care conform expertizei reprezenta 25 % din valoarea

autoturismului, instanța a reținut că reclamantul este îndreptățit la

despăgubiri în valoare de 36.351,75 euro în conformitate cu dispozițiile art.

969 C. civ., dar și la dobânda legală conform art. 1088 C. civ., începând cu

data de 16 august 2008, până la data efectuării plății efective.

Împotriva acestei sentințe, în termen

legal a declarat apel SC A.Ț.A. SA București prin sucursala Brașov criticând-o

ca fiind netemeinică și nelegală deoarece evenimentul rutier reclamat n-a avut

loc în împrejurările declarate de asigurat, astfel că devin aplicabile

prevederile art. 91 coroborate cu art. 83 și 85 alin. (1) lit. b) alin. (2) din

condițiile de asigurare.

Potrivit art. 1169 C. civ. și art. 83,

asiguratul avea sarcina să probeze că riscul asigurat este acoperit prin

asigurarea încheiată pentru ca pretențiile formulate să fie întemeiate.

În acest sens, s-a invocat excepția

lipsei capacității procesuale a SC A.Ț.A. SA București, sucursala Brașov.

Prin decizia nr. 41 din 13 mai 2011,

pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, s-a respins excepția

lipsei capacității procesuale a SC A.Ț.A. SA București, sucursala Brașov, s-a

admis apelul declarat de pârâta SC A.Ț.A. SA București pe care a modificat-o în

sensul că a respins acțiunea formulată de reclamantul A.C. împotriva pârâtelor.

Pentru a se pronunța astfel, curtea a

reținut că în raport de dispozițiile art. 41 alin. (2) C. proc. civ., pârâta SC

A.Ț.A. SA, sucursala Brașov, are capacitate procesuală atâta vreme cât are

organe proprii de conducere.

Cât privește fondul criticilor, s-a

reținut că în raport de dispozițiile art. 1169 C. civ., reclamantul n-a făcut

dovada faptului că riscul asigurat s-a produs în condițiile prevăzute de

dispozițiile art. 91 coroborat cu art. 83 și 85 alin. (1) lit. b) și alin. (2)

din condițiile de asigurare, fiind ignorate prevederile art. 69

1

din

Legea nr. 136/1995.

S-a mai reținut că dinamica producerii

accidentului nu concordă cu avariile auto constatate iar procesul-verbal de

contravenție nu face dovada stării de fapt, instanța bazându-și raționamentul

pe o prezumție de fapt.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal a declarat recurs reclamantul A.C. invocând motivul de casare prevăzut de

art. 304 pct. 7, în sensul că motivele reținute sunt străine de natura pricinii

respectiv, invocarea dispozițiilor art. 69 din Legea nr. 136/1995.

O altă critică se referă la lipsa de

temei legal motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., atunci

când se susține  incidența dispozițiilor art. 91 coroborat cu art. 83 și 85

alin. (1) lit. b) alin. (2) din condițiile de asigurare, iar nu a celor

prevăzute de art. 969 C. civ., raportat la prevederile art. 2 lit. a), art. 42

și 46 din condițiile de asigurare.

Recursul este fondat.

Textele legale invocate de instanța de

apel respectiv, art. 69 din Legea nr. 136/1995 și art. 1191 C. civ., sunt

străine de natura pricinii întrucât, primul se referă la obligațiile instituite

de lege în sarcina anumitor autorități și nicidecum în sarcina asiguraților

(cum este cazul în speță), iar cel de-al doilea temei legal (1191 C. civ.)

stabilește condițiile de probă ale unui act juridic fără a avea în vedere că în

cauza de față nu vorbim de un act juridic ci de un fapt juridic care nu cade

sub rigorile textului mai sus arătat.

Referitor la temeiul legal incident

speței, acesta este cel prevăzut de art. 969 C. civ., care prevede că între

părți convenția legal făcută are putere de lege. Această convenție a părților

din prezenta cauză este materializată în contractul de asigurare CASCO (Polița)

nr. 40005650 din 5 septembrie 2007 pentru autoturismul BMW xxx, înmatriculat

sub nr. BV-xx-xxx proprietatea reclamantului, autoturism avariat urmare a unui

accident de circulație produs la 30 mai 2008, conform constatărilor făcute prin

procesul-verbal de contravenție întocmit de S.P.R.

Acest proces-verbal de contravenție

face dovada până la înscrierea în fals cu privire la cele reținute de agentul

constatator, respectiv producerea riscului asigurat, avariile constatate.

Pagubele rezultate în urma producerii

riscului asigurat atrag potrivit art. 2 lit. a) din Condițiile generale

obligativitatea asiguratorului la plata contravalorii acestora în termen de 15

zile de la data când asiguratul a depus la asigurator documentele solicitate

conform art. 42 din aceleași condiții.

Întrucât termenii convenției dintre

asigurat (reclamantul) și asigurator (pârâtele) nu au fost respectate s-a

generat acest litigiu întemeiat pe dispozițiile art. 969 C. civ.

Față de considerentele de mai sus

urmează ca recursul declarat de reclamant să fie admis conform art. 312 pct. 3

3

C. proc. civ., iar decizia nr. 41 din 13 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel

Brașov să fie modificată în sensul respingerii apelului declarat de pârâta SC

A.Ț.A. SA împotriva sentinței civile nr. 1866/ C din 14 decembrie 2010 a

Tribunalului Brașov și menținerea acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamantul A.C. împotriva deciziei nr. 41/ Ap din 13 mai 2011 pronunțată de

Curtea de Apel Brașov, secția comercială, modifică decizia atacată, în sensul

că respinge apelul declarat de pârâta SC A.Ț.A. SA BUCUREȘTI prin sucursala

Brașov, împotriva sentinței civile nr. 1866/ C din 14 decembrie 2010 a

Tribunalului Brașov, secția comercială si de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

27 ianuarie 2012.