ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 286/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1866/ C din 14 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială si de contencios administrativ, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A.C. în contradictoriu cu pârâtele SC A.Ț. SA București și SC A.Ț.A. SA, sucursala Brașov, pe care le-a obligat să plătească în solidar reclamantului suma de 36.351,75 euro despăgubiri cu dobânda legală și aferentă calculată începând cu data de 16 august 2008 și până la data plății efective și la 7.913,40 lei cheltuieli de judecată. Prin aceeași sentință au fost respinse celelalte pretenții ale reclamantului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că între reclamant și pârâte s-a încheiat poliță de asigurare, respectiv contract de asigurare CASCO pentru autoturismul BMW xxx x, înmatriculat sub nr. BV-xx-xxx, autoturism avariat urmare a unui accident de circulație produs la 30 mai 2008. Din Nota de Constatare din 18 iulie 2008, întocmită de SC A.Ț.A. SA Brașov, rezultă că reparațiile au necesitat o sumă ce a depășit suma asigurată, astfel că este vorba de o daună totală, așa cum este prevăzut în art. 53 alin. ultim din Condițiile generale de asigurare.

Reține instanța de fond că întreg materialul probator administrat respectiv procesul-verbal de contravenție, expertiza efectuată cât și probele testimonial au făcut dovada stării de fapt, respectiv a modului de avariere a autoturismului reclamantului în accidentul din data de 30 mai 2008. Întrucât reclamantul a avut asigurat autoturismul pentru suma de 48.469 Euro și a optat pentru păstrarea epavei autoturismului care conform expertizei reprezenta 25 % din valoarea autoturismului, instanța a reținut că reclamantul este îndreptățit la despăgubiri în valoare de 36.351,75 euro în conformitate cu dispozițiile art. 969 C. civ., dar și la dobânda legală conform art. 1088 C. civ., începând cu data de 16 august 2008, până la data efectuării plății efective.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel SC A.Ț.A. SA București prin sucursala Brașov criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală deoarece evenimentul rutier reclamat n-a avut loc în împrejurările declarate de asigurat, astfel că devin aplicabile prevederile art. 91 coroborate cu art. 83 și 85 alin. (1) lit. b) alin. (2) din condițiile de asigurare. Potrivit art. 1169 C. civ. și art. 83, asiguratul avea sarcina să probeze că riscul asigurat este acoperit prin asigurarea încheiată pentru ca pretențiile formulate să fie întemeiate. În acest sens, s-a invocat excepția lipsei capacității procesuale a SC A.Ț.A. SA București, sucursala Brașov. Prin decizia nr. 41 din 13 mai 2011, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, s-a respins excepția lipsei capacității procesuale a SC A.Ț.A.

SA București, sucursala Brașov, s-a admis apelul declarat de pârâta SC A.Ț.A. SA București pe care a modificat-o în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamantul A.C. împotriva pârâtelor. Pentru a se pronunța astfel, curtea a reținut că în raport de dispozițiile art. 41 alin. (2) C. proc. civ., pârâta SC A.Ț.A. SA, sucursala Brașov, are capacitate procesuală atâta vreme cât are organe proprii de conducere. Cât privește fondul criticilor, s-a reținut că în raport de dispozițiile art. 1169 C. civ., reclamantul n-a făcut dovada faptului că riscul asigurat s-a produs în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 91 coroborat cu art. 83 și 85 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din condițiile de asigurare, fiind ignorate prevederile art. 69 1 din Legea nr. 136/1995.

S-a mai reținut că dinamica producerii accidentului nu concordă cu avariile auto constatate iar procesul-verbal de contravenție nu face dovada stării de fapt, instanța bazându-și raționamentul pe o prezumție de fapt. Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamantul A.C. invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 7, în sensul că motivele reținute sunt străine de natura pricinii respectiv, invocarea dispozițiilor art. 69 din Legea nr. 136/1995. O altă critică se referă la lipsa de temei legal motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., atunci când se susține incidența dispozițiilor art. 91 coroborat cu art. 83 și 85 alin. (1) lit. b) alin. (2) din condițiile de asigurare, iar nu a celor prevăzute de art. 969 C. civ., raportat la prevederile art. 2 lit. a), art. 42 și 46 din condițiile de asigurare.

Recursul este fondat. Textele legale invocate de instanța de apel respectiv, art. 69 din Legea nr. 136/1995 și art. 1191 C. civ., sunt străine de natura pricinii întrucât, primul se referă la obligațiile instituite de lege în sarcina anumitor autorități și nicidecum în sarcina asiguraților (cum este cazul în speță), iar cel de-al doilea temei legal (1191 C. civ.) stabilește condițiile de probă ale unui act juridic fără a avea în vedere că în cauza de față nu vorbim de un act juridic ci de un fapt juridic care nu cade sub rigorile textului mai sus arătat. Referitor la temeiul legal incident speței, acesta este cel prevăzut de art. 969 C. civ., care prevede că între părți convenția legal făcută are putere de lege.

Această convenție a părților din prezenta cauză este materializată în contractul de asigurare CASCO (Polița) nr. 40005650 din 5 septembrie 2007 pentru autoturismul BMW xxx, înmatriculat sub nr. BV-xx-xxx proprietatea reclamantului, autoturism avariat urmare a unui accident de circulație produs la 30 mai 2008, conform constatărilor făcute prin procesul-verbal de contravenție întocmit de S.P.R. Acest proces-verbal de contravenție face dovada până la înscrierea în fals cu privire la cele reținute de agentul constatator, respectiv producerea riscului asigurat, avariile constatate. Pagubele rezultate în urma producerii riscului asigurat atrag potrivit art. 2 lit. a) din Condițiile generale obligativitatea asiguratorului la plata contravalorii acestora în termen de 15 zile de la data când asiguratul a depus la asigurator documentele solicitate conform art. 42 din aceleași condiții.

Întrucât termenii convenției dintre asigurat (reclamantul) și asigurator (pârâtele) nu au fost respectate s-a generat acest litigiu întemeiat pe dispozițiile art. 969 C. civ. Față de considerentele de mai sus urmează ca recursul declarat de reclamant să fie admis conform art. 312 pct. 3 3 C. proc. civ., iar decizia nr. 41 din 13 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Brașov să fie modificată în sensul respingerii apelului declarat de pârâta SC A.Ț.A. SA împotriva sentinței civile nr. 1866/ C din 14 decembrie 2010 a Tribunalului Brașov și menținerea acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul A.C. împotriva deciziei nr. 41/ Ap din 13 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, modifică decizia atacată, în sensul că respinge apelul declarat de pârâta SC A.Ț.A. SA BUCUREȘTI prin sucursala Brașov, împotriva sentinței civile nr. 1866/ C din 14 decembrie 2010 a Tribunalului Brașov, secția comercială si de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2012.