ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5436/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5436/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Prin Sentința nr. 30 CC din 17 februarie 2010
a Curții de Apel București a fost respinsă excepția de inadmisibilitate
invocată de S.R.I. și a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de
Ț.E.N. în contradictoriu cu pârâții S.R.I. și G.C.M.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta a susținut că
pârâții refuză nejustificat să pună în executare Sentința civilă nr. 1064 din
16 martie 2009 a Curții de Apel București.
Instanța a constatat
că, prin sentința arătată, a fost admisă în parte acțiunea reclamantei, în
sensul că pârâții au fost obligați să-i comunice reclamantei copia contractului
de muncă și să-i elibereze adeverințele menționate în cererea introductivă la
pct. 3 și 4, reținând aspectul că, la data formulării prezentei acțiuni,
Hotărârea nr. 1064/2009 nu era irevocabilă.
Astfel, s-a apreciat
că acțiunea introductivă formulată de reclamantă nu este inadmisibilă, văzând
dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, însă constatând
că termenul de executare a unei hotărâri începe să curgă de la data când
hotărârea rămâne irevocabilă și devine titlu executoriu, instanța de fond a
concluzionat că reclamanta nu este încă beneficiara unui titlu executoriu,
pentru a putea invoca un refuz nejustificat de punere în executare a hotărârii.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând soluția instanței de fond și
arătând că dispozițiile art. 278 pct. 1 C. proc. civ. stabilesc faptul că
hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept, atunci când sunt litigii
sau conflicte în legătură cu contractul de muncă.
Înalta Curte de
Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând cu
prioritate excepția invocată de intimat prin întâmpinare, a constatat că
recurenta nu a respectat dispozițiile art. 303 C. proc. civ., situație în care
va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 306 C. proc. civ. și va
constata nul recursul declarat.
Astfel, potrivit
dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ. recursul se va motiva prin
însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar la alin. (2)
se arată că termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea
hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Înalta Curte,
verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 302
1
C. proc.
civ., a constatat că recurenta nu și-a îndeplinit obligațiile procedurale
prevăzute de lege în termenul arătat.
În aceste condiții,
Înalta Curte va aplica sancțiunea procedurală determinată de neexercitarea
dreptului în termenul definit de lege.
Văzând dispozițiile
art. 302
1
C. proc. civ. raportate la art. 301, art. 303, art. 101 și
art. 102 C. proc. civ., care prevăd termenul de 15 zile de la comunicare pentru
depunerea motivelor de recurs, precum și modalitatea de calcul a termenului,
s-a constatat faptul că recurentul nu a respectat dispozițiile procedurale
prevăzute de lege.
În conformitate cu
dispozițiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ. părțile au îndatorirea ca, în
condițiile legii să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De
asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile,
ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite
drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. (1), precum și
să-și probeze pretențiile și apărările.
Întrucât recurenta nu
a respectat dispozițiile mai sus-arătate, nefiind indicate motivele de
nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii instanței de fond, Înalta Curte
văzând dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ., care dispun că recursul
este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, va aplica sancțiunea
procedurală arătată de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul
declarat de Ț.E.N. împotriva Sentinței nr. 30/CC din 17 februarie 2010 a Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 decembrie 2010.