ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.02.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 554/2010

HOTĂRÂRE
04.02.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 554/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată la 2 august 2007 pe rolul Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC S. SA a solicitat în

contradictoriu cu pârâții M.A.D.R. și Directorul Direcției Cercetare din cadrul

acestuia - H.N. constatarea refuzului nejustificat al acestora de a promova în

condițiile Legii nr. 290/2002 completată și modificată de Legea nr. 147/2004 și

Legea nr. 232/2005, H.G. privind înființarea Stațiunii de Cercetări Sericicole

Băneasa București, prin reorganizarea SC S. SA, obligarea M.A.D.R. că promoveze

și să susțină proiectul H.G. înaintat și semnat de A.D.S. la 7 decembrie 2006,

obligarea pârâților la plata în solidar a debitelor restante la bugetul de

stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și la bugetul fondului național de

asigurări sociale de sănătate, datorate până la 14 mai 2005, precum și a

penalităților de întârziere a plăților acestor debite, calculate la zi, în sumă

de 678.426 lei.

În

motivarea acțiunii s-a arătat că în ciuda demersurilor făcute de reclamantă, de

Academia de Științe Agricole cât și de A.D.S., M.A.D.R. nu a promovat spre aprobare

în condițiile Legii nr. 290/2002 cu modificările ulterioare un proiect de H.G.

prin care să se înființeze Stațiunea de Cercetări Sericicole Băneasa - București,

prin reorganizarea SC S. SA.

La

data de 7 mai 2007, reclamanta luând act de refuzul ministrului de a semna și promova

Proiectul de Hotărâre a înaintat o plângere prealabilă, solicitând promovarea în

regim de urgență a H.G. care prevede înființarea Stațiunii de Cercetări Sericicole

Băneasa București.

Pârâtul

M.A.D.R. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității

formulării plângerii prealabile și respingerea acțiunii în raport de dispozițiile

art. 11 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004.

De

asemenea, pârâtul N.H. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei

calității procesuale pasive.

La

termenul din data de 2 aprilie 2008, prin încheierea pronunțată, instanța a respins

excepțiile tardivității și prescripției dreptului la acțiune ca nefondate și a

admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului H.N.

Prin

sentința nr. 3170 din 19 noiembrie 2008 Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de

reclamanta SC S. SA, a obligat pârâtul să promoveze H.G. de înființare a

Stațiunii de Cercetări Sericicole Băneasa București și a luat act de cererea de

renunțare la judecata capătului de cerere privind obligarea la plata debitelor

restante la bugetul de stat conform articolului 246 C. proc. civ.

Pentru

a se pronunța astfel, instanța a reținut că în lipsa unor dovezi privind un

minim demers în sensul analizării proiectului de hotărâre de guvern propus de

reclamantă în raport de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 290/2002

completate și modificate prin Legile nr. 147/2004 și 232/2005, poziția

pârâtului M.A.D.R. reprezintă un refuz nejustificat de a soluționa cererea reclamantei

în accepțiunea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și că sunt incidente dispozițiile

art. 18 alin. (1) din acest act normativ.

Împotriva

sentinței pronunțate de Curtea de Apel București a declarat recurs M.A.D.R.

Cererea de recurs a

fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar în

motivarea ei s-a arătat, în esență, că în mod greșit instanța de fond a respins

excepția inadmisibilității atâta vreme cât plângerea prealabilă obligatorie a

fost formulată tardiv, că dreptul la acțiune al reclamantei era prescris

(termenul de prescripție fiind împlinit la 7 iulie 2007) și că în dezlegarea dată

fondului pricinii au fost ignorate elemente esențiale care infirmă concluzia existenței

unui refuz nejustificat de a soluționa o cerere în sensul legii contenciosului

administrativ.

Prin întâmpinare,

intimata-reclamantă a solicitat menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate,

soluția instanței fiind corectă atât în privința excepțiilor reiterate prin

cererea de recurs cât și în privința fondului cauzei.

Prin cererea

înregistrată la 1 februarie 2010 autoritatea recurentă a invocat excepția lipsei

de obiect, arătând că aceasta are ca și consecință respingerea acțiunii ca rămasă

fără obiect, întrucât actul normativ pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea

având ca obiect promovarea și susținerea proiectului hotărârii de guvern

privind reorganizarea SC S. SA, respectiv Legea nr. 290/2002 a fost abrogat

prin Legea nr. 45/2009, astfel încât obligația stabilită în sarcina sa nu mai poate

fi îndeplinită.

Examinând cauza în

temeiul art. 304

1

recurentul-intimat, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că recursul este

fondat.

Prin art. 56 alin. (1)

din Legea nr. 45 din 20 noiembrie 2009 privind organizarea și funcționarea Academiei

de Științe Agricole și Silvice „G.I.- Ș.” și a sistemului de cercetare -

dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare,

care a intrat în vigoare la 2 aprilie 2009, a fost abrogată Legea nr. 290/2002.

Potrivit art. 62

alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea

actelor normative (republicate și modificate): „Abrogarea unei dispoziții sau a

unui act normativ ar caracter definitiv (...)”.

Prin acțiune s-a

reclamat refuzul M.A.D.R. și al directorului Direcției Cercetare din acest

minister de a promova în condițiile Legii nr. 290/2002 (completată și modificată

de legile nr. 147/2004 și nr. 232/2005) H.G. privind înființarea Stațiunii de

Cercetări Sericicole Băneasa București, prin reorganizarea SC S. SA.

Legea nr. 290/2002

și-a încetat aplicabilitatea la 2 aprilie 2009 când a fost abrogată prin Legea

nr. 45/2009, astfel că pretenția concretă dedusă judecății nu mai poate fi

realizată.

În condițiile în care

obiectul acțiunii nu mai este unul posibil și determinat, Înalta Curte va

admite recursul de față, va modifica sentința Curții de Apel București și primind

excepția invocată de recurent, va respinge acțiunea.

Văzând, deci, art. 312

alin. (1) și art. 312 alin. (3) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004

și cele expuse mai înainte.

Admite recursul

declarat de M.A.P.D.R. împotriva sentinței nr. 3170 din 19 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 februarie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-12-02
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5504/2009
. și numit G.G., și decizia nr. 69/2007 de numire a C.A. nu au fost contestate. Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a apărărilor din întâmpinările depuse de intimați, precum și conform art. 304 1 C. proc. civ. sub
ÎCCJ 2015-02-05
0,91
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 385/2015
contestatoare nu a efectuat nicio plată în contul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, s-a procedat la poprirea conturilor societății, mai întâi prin Ordinul nr. 278 din 18 februarie 2005 și mai apoi, în temeiul Ordinului nr
ÎCCJ 2018-02-08
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 454/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea pronunțată de instanța de fond 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de contenci
ÎCCJ 2014-07-03
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3119/2014
re din subordonarea și/sau coordonarea acestora. Pentru valorificarea dreptului prevăzut în acest text normativ, recurenta-reclamantă a formulat cereri către toate autoritățile publice pârâte, fie soldate cu răspunsuri nefavorabile, fie ner
ÎCCJ 2010-02-16
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 796/2010
au putut obține scutire de plată, conform legii. Refuzul promovării actului normativ de către pârât a afectat grav activitatea de cercetare și situația financiară a unităților, prin diminuarea numărului de cercetători, scoaterea la licitați
Sursă