Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.06.2008
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2430/2008

HOTĂRÂRE
12.06.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2430/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 01 august 2006, reclamanta S.M.

a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii anularea în parte a rezultatelor la concursul de admitere în magistratură, sesiunea desfășurată la data de 21 mai 2006, în ceea ce privește rezultatele acesteia, cuprinse la poziția 15 din tabel, cu privire la lucrarea scrisă la disciplina „Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" și pe cale de consecință la media totală, anularea în parte a rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor și anume în ceea ce privește rezultatele cuprinse la poziția 309 din tabel, precum și recunoașterea dreptului pretins de către reclamantă, respectiv promovarea concursului cu nota maximă 1 în loc de 0,75, ceea ce conduce la media 5,20 la materia „organizarea judiciară și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" și media totală de 7,51.

La termenul de judecată din 21 noiembrie 2006, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că solicită anularea hotărârii din 7 iunie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-au validat rezultatele finale ale concursului de admitere în magistratură organizat la data de 21 mai 2006 iar la termenul de judecată din data de 9 ianuarie 2007 s-a precizat acțiunea în sensul că pârât în cauză este Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 368 din 16 februarie 2007, a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând că „Organizare judiciară" și „jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" reprezintă o singură materie de concurs, iar rotunjirea mediei la 1 urma să se facă doar în cazul în care pentru întreaga materie nota obținută era mai mică de nota 1, iar faptul că nu s-au acordat note de la 1 la 10, ambele lucrări, este corect, în condițiile în care lucrările erau date pentru aceeași materie.

Recursul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 3293 din 28 iunie 2007, dispunându-se casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță întrucât nu s-a pronunțat cu privire la capătul de cerere referitor la anularea hotărârii din 7 iunie 2006 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în fond după casare, prin sentința civilă nr. 2718 din 1 noiembrie 2007, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că disciplinele „Organizare judiciară" și „Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" reprezintă o singură materie de concurs, potrivit art. 15 și art. 19 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 152 din 1 martie 2006, astfel că în mod legal baremul de evaluare și notare a fost stabilit la 10 puncte. S-a mai reținut că, în condițiile în care reclamanta a obținut nota 4,95 nu se impunea rotunjirea la 1. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta S.M.

prin care s-a solicitat admiterea căii de atac și modificarea în tot a sentinței civile nr. 2718 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 01 noiembrie 2007 în Dosarul nr. 7097/2/2007, iar pe cale de consecință anularea în parte a rezultatelor concursului de admitere în magistratură sesiunea desfășurată la data de 21 mai 2006 și anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost validate rezultatele concursului de admitere în magistratură din data de 21 mai 2006, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. A învederat reclamanta că sentința recurată este netemeinică și nelegală, recursul întemeindu-se, în esență, pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ., pentru motivele ce urmează. În fapt, pentru organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, precum și procedura de numire în funcțiile de judecător și procuror, fără concurs, a fost adoptată Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 152 din data de 01 martie 2006. Conform Regulamentului, toți candidații înscriși la acest concurs trebuiau să fie examinați prin susținerea „unei probe scrise de verificare a cunoștințelor teoretice și practice, la următoarele materii: a) drept civil, b) drept procesual civil, c) drept penal, d) drept procesual penal, e) organizare judiciară și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" (art. 15 din Regulament) - o singură probă scrisă pentru fiecare materie de concurs, 5 (cinci) probe de concurs în total.

Totodată. în art. 19 alin. (2), teza finală din Regulament se stipulează că lucrările scrise de la „organizarea judiciară și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului constituie o singură materie de concurs”. Contrar dispozițiilor legale aplicabile organizării concursului de admitere în magistratură, pentru materia „organizare judiciară și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" au fost susținute, nu o singură lucrare cu un punctaj unic, cum ar fi fost posibil, ținând cont că aceste două discipline, constituiau, potrivit Regulamentului, o singură materie, ci două lucrări scrise distincte.

Fiecare din cele două lucrări scrise, distincte - prima: „Organizare judiciară" și cea de a doua „jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" au fost punctate separat de la 0 la 5, notele obținute de candidați la fiecare din aceste lucrări fiind însumate pentru a obține „nota finală". În Regulament nu se regăsește nici o prevedere în privința acestui mod de notare. Mai mult trebuie observat faptul că Consiliului Superior al Magistraturii a încălcat Regulamentul, fiind susținute un număr de 6 probe de concurs în total, câte una la fiecare materie de concurs, chiar și la ultima probă „organizare judiciară și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" fiind susținute două probe de concurs distincte: 1) organizare judiciară și 2) jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat „Rezultatele obținute de candidații înscriși la concursul de admitere în magistratură 21 mai 2006", la data de 26 mai 2006, reclamanta fiind declarată „respinsă" la poziția 15, prima dintre candidații respinși, cu media 7,50, ultimul candidat admis având 7,04.

Motivul respingerii era faptul că la materia „organizare judiciară și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului", deși s-au susținut două examene distincte, reclamanta nu a obținut nota minimă 5. Motivele pentru care nu s-a obținut de către recurentă această notă au fost date de o interpretare eronată a Regulamentului, interpretare însușită în mod nejustificat și de către instanța de judecată în soluționarea cererii de chemare în judecată, atât în fond cât și în fond după casare: - în primul rând, conform Regulamentului aplicabil acestui concurs, probele scrise trebuiau evaluate, fiecare în parte cu note de la 0 la 10. Contrar acestui Regulament, la ultima materie din concurs, deși au fost susținute două probe scrise, acestea au fost evaluate cu note de la 0 la 5; - în al doilea rând, conform art. 19 alin. (2) din Regulament, la flecare lucrare scrisă trebuia acordată nota minimă 1: „nota 1 se acordă atunci când punctajul obținut de, candidat este mai mic sau egal cu această notă". Contrar acestui Regulament, nota acordată reclamantei la lucrarea scrisă „Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" a fost mai mică de 1 și nu a fost majorată la nota minimă 1. Atât Comisia de corectare a lucrărilor cât și instanța de fond, rejudecând cererea au interpretat și încălcat Regulamentul,

în ceea ce privește notarea probei de concurs la materia Organizarea Judiciară și Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Nota finală a celei din urmă probe de concurs, prevăzută la lit. e) a art. 15 trebuia determinată prin metoda aritmetică a celor două lucrări scrise, ce trebuiau evaluate, fiecare în parte cu note de la 0 la 10, nota 1 fiind minimă, pentru fiecare probă în parte. Aprecierile instanței sunt total eronate. Se observă faptul că, în tot cuprinsul Regulamentului nu există nici o prevedere care să determine formarea convingerii instanței în sensul respingerii acțiunii.

Nu este prevăzut în tot cuprinsul Regulamentului un sistem de notare în urma căruia notele obținute la ultima probă de concurs să fie evaluate cu note de la 0 la 5. În aceste condiții, candidații sunt prejudiciați: în primul rând deși trebuia susținută o singură probă de concurs la materia Organizarea Judiciară și Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, au fost susținute două probe, în al doilea rând notele au fost diminuate artificial, contrar regulamentului aplicabil (de precizat faptul că, în anii anteriori a fost aceeași situație și același mod de notare, însă notele acordate nu au fost subunitare), în al treilea rând determinarea notei finale la această materie de concurs trebuia să fie obținută ca urmare a mediei aritmetice a celor două lucrări scrise.

Din textele menționate anterior și mai ales, din practica unitară a Comisiei, se observă imposibilitatea acordării unei note mai mici de 1 (unu). La concursul de admitere în magistratură organizat în data de 17 decembrie 2005 nici unul dintre candidați nu a primit note mai mici de 1 (unu). Aprecierile instanței de fond, potrivit cărora disciplinele «Organizarea Judiciară» și «Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului» reprezintă o singură materie de concurs, potrivit art. 15 și art. 19 alin. (2) din Regulament, astfel că în mod legal baremul de evaluare și notare a fost stabilit la 10 puncte, sunt eronate și lipsite de orice suport legal. Nota minimă ce trebuia acordată fiecărui candidat nu putea fi mai mică de 1 (unu) pentru fiecare lucrare scrisă în parte - „nota 1 se acordă atunci când punctajul obținut de candidat este mai mic sau egal cu această notă" [art. 19 alin. (2) teza a doua din Regulament].

Ori, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii, prin Regulamentul adoptat în vederea desfășurării acestui examen, a statuat, pe de o parte, faptul că pentru flecare lucrare scrisă urmează a fi acordate note de la 0 la 10, iar pe de altă parte, faptul că nota minimă, 1 (unu), se acordă atunci când punctajul obținut de candidat este mai mic sau egal cu această notă, interpretarea instanței este total eronată. Deși a reținut instanța dispozițiile art. 20 alin. (7) și pe cele ale art. 19 alin. (2) din Regulament, în final, nu le mai aplică interpretând eronat actul ce stă la baza desfășurării concursului. Din textul art. 19 alin. (2) nu se distinge faptul că nota unu se acordă notei finale și/sau generale acordate unei materii, singura raportare fiind făcută în cadrul aceluiași art. în teza I, iar referirea este făcută strict la probele scrise.

În acest caz, potrivit principiului, aplicat de altfel de către Comisie la examenul de admitere anterior, unde legea nu distinge nici noi nu trebuie să o facem, a considera reclamanta că nota minimă ce trebuia să-i fie acordată, la fiecare dintre cele 6 lucrări scrise susținute era 1 (unu), o notă subunitară fiind inadmisibilă. Astfel, având în vedere cele expuse anterior, a solicitat recurenta a se observa că nu există nici un temei legal care să justifice o notarea diferențiată de la un examen la altul a lucrărilor scrise, în condițiile în care textele referitoare la numărul probelor de concurs și la notarea probelor de concurs nu au suferit modificări, și a se observa că potrivit dispozițiilor privitoare la notarea candidaților, pentru fiecare probă scrisă trebuia acordată nota minima 1. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului ca neîntemeiat.

Recursul este nefondat. Recurenta reclamantă S.M. a obținut, în urma concursului de admitere în magistratură organizat la data de 21 mai 2006, media generală de 7,50, însă la disciplina „Organizare judiciară și jurisprudență CEDO" a obținut media generală 4,95. Această notare a rezultat din însumarea notelor obținute la Organizare judiciară (4,20) și Jurisprudență CEDO (0,75). Potrivit art. 20 alin (7) din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de admitere în magistratură, precum și procedura de numire în funcțiile de judecător și procuror, fără concurs, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 152 din 01 martie 2006, pentru ocuparea unui post vacant de judecător sau procuror, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7, dar nu mai puțin de nota 5 (cinci) la fiecare dintre materiile de concurs.

De asemenea, conform art. 19 alin. (2) din același regulament, „lucrarea scrisă se notează cu note de la 10 la 0, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obținut de candidat este mai mic sau egal cu această notă. Nota finală a lucrării de concurs o reprezintă media aritmetică, cu două zecimale, a notelor obținute la fiecare dintre materiile de concurs prevăzute la art. 15 lit. a)-e) Organizarea judiciară și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului constituie o singură materie de concurs.

În raport de aceste dispoziții reglementare, baremul pentru materia „Organizarea judiciară și jurisprudența CEDO" a fost stabilit în mod legal la 10 puncte iar pentru subiectele din cadrul acestei materii de concurs a fost stabilit un barem de 5 puncte pentru subiectele de Organizare judiciară și 5 puncte pentru subiectele de Jurisprudență CEDO, la corectare însumându-se punctajul obținut la cele două materii, având în vedere că acestea constituie o singură materie de concurs.

În aceste condiții, actul administrativ atacat - Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 07 iunie 2006 s-au validat rezultatele finale ale concursului de admitere în magistratură, organizat la data de 21 mai 2006, conform anexei, parte integrantă din hotărâre, în care recurenta figura în calitate de candidat respins - este legal, fiind emis cu respectarea dispozițiilor legale în materie, și anume art. 33 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, respectiv Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 152 din 01 martie 2006 prin care a fost aprobat Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratura, precum și procedura de numire în funcțiile de judecător și procuror, fără concurs.

Instanța de fond a reținut, în context, în mod corect, că este neîntemeiată susținerea reclamantei conform căreia, pentru fiecare disciplină de concurs - respectiv „Organizare judiciară" și „Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" - trebuiau acordate note de la 0 la 10, cu reținerea punctajului 1 la ultima materie (Jurisprudența CEDO), atâta timp cât prin art. 19 alin. (2) fraza finală din Regulament se stipulează în mod imperativ că organizarea judiciară și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului constituie o singură materie de concurs. În mod logic, la această materie, cum s-a procedat în cauză, se susține o singură lucrare scrisă, ce se notează cu note de la 10 la 0, cu două zecimale, nota 1 fiind acordată numai atunci când, raportat la întreaga lucrare, punctajul obținut este mai mic sau egal cu această notă.

Or, în cauză, reclamanta a obținut la materia de concurs „Organizare judiciară și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului" nota 4,95, astfel că nu erau incidente prevederile art. 19 alin. (2) fraza 2 din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de admitere în magistratură, precum și procedura de numire în funcțiile de judecător și procuror, fără concurs, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 152 din 01 martie 2006. În consecință, apreciind că motivele de recurs invocate nu sunt întemeiate și că hotărârea atacată este legală, urmează a se dispune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamanta S.M.

împotriva sentinței civile nr. 2718 din 1 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta S.M. împotriva sentinței civile nr. 2718 din 1 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 iunie 2008.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-06-28
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3293/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 7632/2/2006 la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.M. a solic
ÎCCJ 2008-06-10
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2375/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 26 februarie 2007, reclamanta A.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, mo
ÎCCJ 2008-02-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 703/2008
ând printre candidații respinși la concurs. Prin sentința civilă nr. 1877 din 27 iunie 2007 a Curții de Apel București a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantei. Pentru a pronunța această hotărâre, Instanța de Fond a avut în vedere
ÎCCJ 2006-06-14
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2249/2006
conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și nu îndeplinește condițiile de a fi accesibil și previzibil. Recurentul a criticat și considerentele instanței de fond, pentru respingerea celorlalte cereri din acțiune privind vătămarea dre
ÎCCJ 2008-10-30
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3790/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 6 septembrie 2007 pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a contencios administrativ
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă