ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4388/2012

Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 9 martie 2011 pe rolul Tribunalului Comercial Argeș, reclamanta S.C. T.A.C. SRL a chemat în judecată pe pârâtele Banca R. SA, reprezentată prin Agenția Argeș, Banca Națională a României - Sucursala Argeș reprezentantă a C.I.P. și Banca B.C.R.L. SA, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună anularea incidentului de plată menționat în C.I.P. cu privire la Biletul la Ordin, din 14 decembrie 2009, emis de Banca B.C.R.L. SA, pe numele debitoarei SC T.A.C. SRL și obligarea persoanei declarante, SC Banca R. SA, la radierea datelor privind incidentul de plată referitor la acest titlu.

Prin sentința comercială nr. 598/C din 11 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș a fost admisă cererea formulată de reclamantă împotriva pârâtelor, pentru anulare incident de plată înscris în C.I.P. și obligarea persoanei declarante la radierea datelor, privind incidentul de plată referitor la bilet la ordin din 14 decembrie 2009; s-a dispus, în contradictoriu cu pârâtele, anularea mențiunii efectuată în C.I.P., la solicitarea persoanei declarante SC Banca R. SA, nr. 164302 din 17 ianuarie 2011, radierea din Fișierul Național al Persoanelor de Risc, Fișierul Național de Incidente de Plăți și Fișierul Național de Bilete la Ordin, a datelor în legătură cu incidentul de plată privitor la bilet la ordin din 14 decembrie 2009, emis de Banca B.C.R.L.

SA, pe numele debitoarei SC T.A.C. SRL. În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut, în esență, că, în cauza dedusă judecății, cu respectarea prevederilor Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 1/2001, pârâta Banca R. SA a formulat cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC. Conform art. 36 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 1/2012, un incident de plată poate fi anulat, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, ca urmare a constatării unei erori sau omisiuni a persoanei declarante, sau din alte motive, prevăzute de reglementările Băncii Naționale a României.

Tribunalul a reținut că legea permite anularea unui incident de plată, chiar și în situația în care, nu a existat o eroare sau omisiune a persoanei declarante, neprevăzând, însă, o enumerare a motivelor pentru care instanțele de judecată ar proceda la anularea incidentelor de plată, urmând ca instanțele să aprecieze, de la caz la caz, în funcție de situația de fapt, dacă se impune sau nu anularea incidentului de plată. Aprecierea de către instanță a situației de fapt, ce a condus la înregistrarea unui incident de plată, trebuie tăcută prin raportare la domeniul de aplicare a Regulamentului nr. 1/2012, privind organizarea și funcționarea, la Banca Națională a României, a C.I.P., astfel cum este definit în art. 1 alin. (2) din Regulament, respectiv sancționarea actelor și faptelor, având potențial fraudulos, litigios și/sau producând riscuri de neplată.

Înregistrarea incidentelor de plată este menită să sancționeze acele acte și fapte, având potențial fraudulos, litigios și/sau producând riscuri de neplată, or, astfel cum rezultă din situația de fapt descrisă, în speță, a apreciat prima instanță, nu există nicio astfel de faptă frauduloasă, litigioasă sau cu risc de neplată, incidentul de plată având la bază o simplă eroare. În consecință, apreciind că reclamanta a îndeplinit cu bună - credință și la termen, obligațiile de plată față de partenerul contractual, izvorâte din contractul de leasing, îndeplinirea prealabilă a acestora rezultând din adresele din data de 17 ianuarie 2011, respectiv 24 ianuarie 2011 emise de către Banca B.C.R.L. SA, depuse la dosar, ținând cont, totodată, și de considerentele anterior evocate, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, astfel cum a fost formulată.

împotriva acestei sentințe, Banca B.C.R.L. SA a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.. Prin încheierea pronunțată la data de 9 noiembrie 2011, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în baza art. 84 C. proc. civ., a calificat calea de atac ca fiind apel și potrivit R.O.I. și a planificării de permanență, s-a trecut cauza la completul legal constituit. Prin decizia nr. 4/A-C din 18 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost admis apelul declarat de pârâta SC Banca B.C.R.L. SA, a fost schimbată sentința apelată, în sensul că pe fond, a fost respinsă acțiunea reclamantei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că înregistrarea incidentului de plată s-a produs ca urmare a faptului că reclamanta SC T.A.C. SRL și-a executat cu întârziere obligația principală de plată, în executarea contractului de leasing nr. XX, astfel că s-a trecut la executarea biletelor la ordin emise în vedere garantării obligațiilor asumate, iar în momentul introducerii la plată a biletului la ordin, nu exista suficient disponibil în contul debitoarei - reclamante. În aceste condiții, potrivit art. 3 și art. 13 Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 1/2012, privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a C.I.P., pârâta Banca R. SA, în calitate de bancă trasă, a transmis la C.I.P.

o cerere de înscriere a refuzului bancar, procedând în mod legal. Totodată, reținerea primei instanțe, în sensul că reclamanta a îndeplinit cu bună credință și la termen obligațiile de plată, față de partenerul contractual, izvorâte din contractul de leasing, s-a constatat a fi infirmată de „Lista de facturi și încasări contract", depusă de apelantă la dosar, din care rezultă plata cu întârziere a ratelor contractuale. În termen legal, împotriva acestei decizii, reclamanta SC T.A.C. SRL a declarat recurs, criticând hotărârea atacată pentru nelegalitate sub aspectul instituit de prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ..

În opinia recurentei, instanța de apel nu face analiza hotărârii pronunțate de instanța de fond, nici nu arată pentru care considerent această hotărâre este greșită, și nici nu indică considerentele pe care se sprijină instanța când pronunță admiterea apelului, fapt ce atrage nulitatea hotărârii pronunțate în apel, prin încălcarea dispozițiilor art. 261 alin. (5) C. proc. civ.. Totodată, susține recurenta, „instanța de apel face confuzie în interpretarea dispozițiilor normative ale Ordinului Băncii Naționale a României nr. 1/2001, întrucât acest act normativ reglementează situațiile în care se sancționează un agent economic are un risc ridicat de neplată, fapt ce poate cauza riscuri și pagube, de aceea măsura înscrierii în C.I.P.

vine ca o măsură de protecție împotriva potențialelor fraude". În situația de fată, arată recurenta, nu a existat nici un fel de pagubă sau fraudă sau orice risc din partea recurentei și nici din partea Banca B.C.R.L. SA, care a încasat integral contravaloarea contractului de leasing. În cazul de față, arată recurenta, a fost o eroare recunoscută chiar de către Banca B.C.R.L., nefiind vorba de o fraudă sau un risc la care să fi fost supusă intimata, aceasta din urmă recunoscând că a încasat integral debitul (prin adresele din 17 ianuarie 2011 și 24 ianuarie 2011). Astfel, conchide reclamanta, instanța trebuia să mențină hotărârea pronunțată de Tribunalul Specializat (fost Comercial) Argeș, ca fiind legală și temeinică.

Se susține că, din lecturarea deciziei atacate, nu se poate reține care anume au fost considerentele pentru care curtea a apreciat că hotărârea instanței de fond este greșită, nefiind indicat nici care anume text de lege a fost încălcat de prima instanță la pronunțarea soluției. Intimatele-pârâte Banca Națională a României - Sucursala Argeș - C.I.P. București, Banca B.C.R.L. SA București și Banca R. SA București - Agenția Argeș nu au formulat întâmpinare. Analizând decizia recurată, în raport de criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată următoarele: În motivarea acțiunii, reclamanta precizează că are în derulare cu pârâta Banca B.C.R.L.

SA un contract de leasing pentru care a lăsat drept garanție a bunei execuții contractuale biletul la ordin din 14 decembrie 2009, în valoare de 58.902,16 RON, la Banca R. Agenția Argeș. Întrucât reclamanta și-a executat cu întârziere obligația principală de plată, în executarea contractului de leasing XX, s-a trecut la executarea debitului prin introducerea la plată a biletului la ordin, emis pentru garantarea plății, însă la data introducerii la plată, în contul reclamantei debitoare, nu exista suficient disponibil și în consecință, Banca R. SA, în calitate de bancă trasă, a transmis la C.I.P. o cerere de înscriere a refuzului bancar în Fișierul Național de bilete la ordin, potrivit dispozițiilor Regulamentului nr. 1/2012 privind organizarea și funcționarea la Băncii Naționale a României, a C.I.P..

În adresa din 17 ianuarie 2011, invocată în motivarea acțiunii se menționează de către Banca B.C.R.L. SA că se solicită retragerea biletului la ordin în sumă de 58.902,16 RON emis de reclamantă, întrucât s-a achitat prin alt ordin de plată suma restantă. Astfel fiind, se confirmă cele reținute în mod legal în considerentele deciziei recurate, că reclamanta și-a executat cu întârziere obligația principală de plată fapt ce a determinat creditorul să introducă la plată bilet la ordin lăsat ca garanție de bună execuție a debitului principal. În consecință, reclamanta nu poate invoca propria culpă privind executarea cu întârziere a obligației principale, fapt ce a generat încercarea creditorului de a-și încasa creanța pe calea subsidiară a garanției materializată în biletul la ordin, care nu a avut acoperire la data scadentă, 6 ianuarie 2011, pentru a solicita anularea incidentului de plată.

În concluzie, Înalta Curte constată că în speță s-a dispus, în mod legal, cu respectarea dispozițiilor art. 2 Regulamentul nr. 1/2012, precitat, înregistrarea reclamantei în C.I.P.. Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs sunt nefondate și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de reclamanta SC T.A.C. SRL Căteasca împotriva deciziei nr. 4/A-C din 18 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2012.