ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3671/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3671/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

I. Circumstanțe cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul

Curții de Apel Pitești – secția comercială, contencios administrativ și fiscal,

reclamantul S.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, eliberarea

(preschimbarea) certificatului „de luptător pentru victoria Revoluției române

din decembrie 1989”, remarcat prin fapte deosebite.

În motivarea cererii, reclamantul a

susținut că deține certificatul doveditor de Luptător pentru Victoria

Revoluției Române din Decembrie 1989, remarcat prin fapte deosebite, din 20

noiembrie 1996 și Brevetul de atestare a titlului respectiv acordat prin

Decretul nr. 37/2000, semnat de Președintele României, iar în baza Legii nr.

341/2004 și a H.G. nr. 1412/2004, a depus la sediul autorității pârâte dosarul

cu actele de preschimbare a certificatului, cererea fiind înregistrată la 28

octombrie 2004, însă nu a primit răspuns.

Reclamantul a mai arătat că, prin

scrisoarea recomandată din 21 aprilie 2010, s-a adresat, din nou, solicitând

eliberarea noului tip de certificat doveditor, conform anexei nr. 3 din H.G.

nr. 1412/2004, însă nu a primit vreun răspuns.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat

excepția lipsei procedurii prealabile, față de prevederile art. 9 alin. (5) din

Legea nr. 341/2004, arătând că reclamantul nu a formulat contestație la Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 în termen de 6 luni de la

publicarea listei finale a persoanelor cărora li s-au eliberat noile tipuri de

certificate în M. Of., respectiv 07 iulie 2010, iar aceste prevederi au

caracter de normă specială față de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Totodată, a invocat și excepția

prematurității cererii determinate de aplicarea normelor sus menționate, iar pe

fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiate, întrucât s-a

constatat că dosarul reclamantului este incomplet, lipsind documentele

prevăzute de art. 12

4

alin. (1) lit. i) și j) din H.G. nr.

1707/2006, respectiv documente probatorii din care să rezulte gradul de

implicare și contribuția deosebită la victoria revoluției. A arătat că aceste

elemente sunt obligatorii și pot fi reprezentate de: imagini video, fotografii,

articole din reviste sau ziare, apariții relevante în cărți sau publicații,

adeverințe sau procese verbale de preluare-predare a armelor și munițiilor,

tabele privind constituirea unor organisme de conducere, legitimație emisă în

perioada 14-25 decembrie 1989, adrese emise de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. sau

alte instituții ale statului.

Prin sentința nr. 253/F-CONT din 5

noiembrie 2010, Curtea de Apel Pitești – secția comercială, contencios

administrativ și fiscal a respins excepțiile de inadmisibilitate și

prematuritate, a admis cererea formulată de reclamant și a obligat pârâtul la

eliberarea către reclamant a certificatului doveditor al calității de

"Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1898 - Remarcat pentru

fapte deosebite".

Pentru a pronunța această soluție, prima

instanță a reținut, în esență, următoarele:

În privința excepțiilor invocate,

prima instanță a reținut că s-a invocat inadmisibilitatea cererii, determinată

de neurmarea procedurii prealabile în fața Comisiei Parlamentare, constituită

potrivit Legii nr. 341/2004 și respectiv prematuritatea cererii, întrucât

trebuia formulată după publicarea listei finale în M. Of., respectiv 7 iulie

2010.

Cu privire la excepția

inadmisibilității cererii, prima instanță a reținut că de la data depunerii

dosarului de către reclamant și înregistrat la pârât sub nr. 6482/2004, acesta

din urmă nu a comunicat reclamantului nicio adresă în care să-l încunoștințeze

asupra lipsurilor dosarului sau asupra soluției luate, astfel că a sesizat la

21 aprilie 2010 Comisia Parlamentară, solicitând urgentarea soluționării

cererii de preschimbare a certificatului și, neprimind răspuns, după publicarea

listei finale în M. Of., a formulat prezenta acțiune la 12 august 2010.

Așa fiind, prima instanță a reținut

că cererea adresată recomandat Comisiei Parlamentare reprezintă procedura

prealabilă la care se referă art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, întrucât

reclamantului nu i s-a răspuns la cererea de preschimbare formulată în anul

2004.

Cu privire la excepția

prematurității, prima instanță a reținut că nu poate fi primită, întrucât

cererea este formulată în fața instanței după momentul publicării listei finale

în M. Of. al României, iar reclamantului nu i s-a comunicat anterior, la

sesizarea din 21 aprilie 2010, nici un răspuns.

Pe fondul cauzei, prima instanță a

reținut, în esență, următoarele:

Reclamantului i-a fost recunoscută

calitatea de luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 - Remarcat

pentru fapte deosebite, prin certificatul din 20 noiembrie 1996 emis de către

Guvernul României, Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției

din decembrie 1989, fiindu-i eliberat și brevetul de luptător pentru Victoria

Revoluției din decembrie 1989.

La 10 septembrie 2004 reclamantul a

formulat cerere de preschimbare a certificatului doveditor, eliberat în

perioada 1990-1997 de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia

pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989,

publicată în M. Of. al României partea I nr. 836 din 10 septembrie 2004, fiindu-i

eliberat și avizul pentru preschimbarea certificatului doveditor.

Dosarul reclamantului nr. 6482/2004

a fost înregistrat la pârât care, în ipoteza constatării unor lipsuri față de

cerințele legale, era obligat să solicite reclamantului prezentarea

documentelor sau dovezilor necesare, în temeiul art. 12 alin. (3) din H.G. nr.

1412/2004, în forma sa inițială, sau potrivit actualului art. 12 alin. (2) din

același act normativ.

Potrivit H.G. nr. 1412/2004, privind

normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, modificate prin H.G. nr.

1707/2006, prevăd la art. 12 alin. (3) modul de informare a persoanei în cauză,

arătând că aceasta

se face cu cel puțin 15 zile înainte de

expirarea termenului final prevăzut de lege pentru depunerea documentelor solicitate

pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluționar,

în vederea îndeplinirii condițiilor stabilite de lege, prin una dintre

următoarele modalități: a) adresă scrisă a S.S.P.R.; b) prin intermediul

președintelui asociației de revoluționari care a dat avizul reactualizat; c)

publicare pe site-ul S.S.P.R.

În speță, nu s-a

dovedit și nu se afirmă de către pârât că ar fi solicitat pe una din căile

prevăzute de norme, completarea dosarului și nici nu s-a răspuns reclamantului la

solicitarea formulată în luna aprilie 2010, prin care a cerut să i se

soluționeze dosarul, arătându-se de abia în întâmpinare că dosarul era

incomplet, în sensul că lipseau elementele prevăzute la art. 12

4

alin. (1) lit. i) și j.

În temeiul art.

12

4

alin. (3) din H.G. nr. 1412/2004 dosarele depuse în vederea

preschimbării certificatului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din

Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite trebuie să conțină în

mod obligatoriu elementele prevăzute la alin. (1) lit. a) - i), acestea din

urmă înțelegând două probe din care să rezulte gradul de implicare și

contribuția deosebită la victoria revoluției, însă asemenea documente nu au

fost solicitate.

În cauză,

reclamantul a fost îndreptățit să creadă că suplimentarea dovezilor nu este

necesară întrucât, anterior, i se recunoscuse aceeași calitate, fiindu-i emis

certificatul din 20 noiembrie 1996, iar pe de altă parte, a invocat

notorietatea activității sale din perioada 21-31 decembrie 1989.

Concluzionând, judecătorul

fondului a reținut că nu se poate imputa reclamantului pasivitatea în depunerea

dovezilor prevăzute la lit. i) din art. 12

4

al H.G. nr. 1412/2004,

respectiv „alte documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare și

contribuția deosebită la victoria revoluției”, dat fiind faptul că acest aspect

nu i-a fost solicitat, în condițiile expres prevăzute de lege, potrivit art. 12

alin. (2) și (3) din H.G. nr. 1412/2004.

Împotriva acestei sentințe,

considerând-o nelegală și netemeinică, a declarat recurs

Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, pentru motive încadrate în

prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac,

recurentul – pârât a reiterat excepțiile privind lipsa plângerii prealabile și

prematuritatea acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, reluând

același apărări și argumente formulate prin întâmpinarea depusă la fondul

cauzei.

Referitor la excepția lipsei

procedurii prealabile, conform art. 9 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art.

9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, recurentul a arătat că reclamantul nu s-a

adresat mai întâi Comisiei Parlamentare în termen de 6 luni de la publicarea

listei finale prevăzute de art. 19 din Normele metodologice de aplicare a Legii

nr. 341/2004 și apoi instanței de judecată, or, acesta s-a adresat direct

instanței. Cât privește cererea adresată de către reclamant Comisiei

Parlamentare la data de 21 aprilie 2010, a susținut că aceasta nu poate fi

interpretată ca reprezentând procedură prealabilă, astfel cum greșit a

considerat prima instanță, pentru că lista finală a fost publicată în M. Of. la

data de 07 iulie 2010, iar termenul de 6 luni curge de la această dată.

În ceea ce privește excepția

prematurității acțiunii, recurentul a susținut că reclamantul are deschisă

calea acțiunii în justiție după parcurgerea etapelor pe cale administrativă,

inclusiv procedura prealabilă specială instituită de lege. Arată că cererea

reclamantului este prematură, sesizarea intimatului-reclamant formulată în data

de 21 aprilie 2010 neputând fi asimilată unei contestații conform legii, astfel

că hotărârea instanței este dată cu încălcarea prevederilor art. 304 pct. 7 C.

proc. civ.

Pe fondul cauzei, recurentul a susținut,

în esență, că dosarul reclamantului nr. 6482/2004 a fost analizat de comisie și

s-a constatat că este incomplet, lipsind dovezile prevăzute de art. 12

4

alin. (1), lit.

i):

alte documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare și contribuția

deosebită la victoria revoluției și j:alte probe, inclusiv documente utile în

susținerea cererii, din H.G. nr. 1707/2006 pentru modificarea și completarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr.

1412/2004, iar . potrivit art. 12

4

alin. (3) din același act

normativ, dosarele depuse în vederea preschimbării certificatului doveditor

trebuie să conțină în mod obligatoriu elementele prevăzute la alin. (1) lit.

a)-i).

Recurentul-pârât a arătat că, în

speță, lipsa acestor elemente menționate a condus la respingerea dosarului, iar

în întâmpinare deși a arătat că dosarul reclamantului este incomplet, lipsind

dovezi care ar trebui să-i ateste faptele deosebite săvârșite în timpul

Revoluției din Decembrie 1989, această apărare nu a fost luată în considerare

de prima instanță care, prin hotărârea pronunțată, s-a substituit Comisiei

S.S.P.R., dar și C.P.R.D., fiind încălcate astfel prevederile art. 304 pct. 8

și 9 C. proc. civ.

Recurentul a susținut că deși

intimatul-reclamant a manifestat pasivitate în nedepunerea dovezilor prevăzute

de lege pentru preschimbarea certificatului, însuși reclamantul afirmând că

datorită unor probleme familiale nu a putut depune diligențele necesare în

acest scop, prima instanță, în mod eronat, a apreciat că această pasivitate nu

se poate imputa reclamantului întrucât nu i-au fost solicitate dovezile

prevăzute la art. 12

4

lit. i) din H.G. nr. 1412/2004.

Recurentul a arătat, însă, că t

ermenul final de solicitare a

preschimbării certificatelor doveditoare a calității de revoluționar și de

depunere a documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare

a certificatelor de revoluționar, în vederea îndeplinirii condițiilor stabilite

prin lege, a fost 30 aprilie 2009, astfel că la data analizării dosarului

reclamantului nu se mai impunea să se solicite completarea dosarului, pentru că

ar fi fost tardiv.

În concluzie, recurentul a susținut

că, în condițiile respingerii dosarului de Comisia S.S.P.R., reclamantul,

potrivit dispozițiilor legale în vigoare și în situația în care era nemulțumit

de neefectuarea preschimbării certificatului care atestă calitatea de

revoluționar, trebuia să formuleze contestație adresată Comisiei Parlamentare a

Revoluționarilor din Decembrie 1989, în termen de maxim 6 luni de la data

publicării în M. Of., respectiv 07 iulie 2010 a listei finale ce cuprinde

persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate, după

finalizarea activității de preschimbare a certificatelor doveditoare, iar

ulterior se putea adresa instanței de judecată.

Prin întâmpinare,

intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că

este îndreptățit la preschimbarea certificatului de revoluționar, obținut

conform legii.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra

cererii

Examinând sentința atacată prin

prisma motivelor de recurs, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

relevante

Soluția pronunțată de prima instanță

atât în privința excepțiilor, cât și în privința fondului cauzei este legală.

1.1. Cu privire la excepția

inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile speciale, conform

art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 coroborat cu art. 19 și 20 din Normele

Metodologice de aplicare a acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr.

1412/2004, Înalta Curte constată că nu poate fi primită, având în vedere că

intimatul-reclamant nu a primit niciun răspuns la cererea sa din anul 2004 prin

care a solicitat preschimbarea certificatului de revoluționar, motiv pentru

care s-a adresat Comisiei Parlamentare în data 21 aprilie 2010, cerând

urgentarea soluționării cererii sale de preschimbare a certificatului

doveditor, iar în cele din urmă, neprimind răspuns, a formulat prezenta

acțiune. În plus, în raport de obiectul acțiunii, nu se impunea parcurgerea

acestei proceduri.

1.2. Referitor la excepția

prematurității, motivat de faptul că acțiunea a fost introdusă fără respectarea

îndeplinirii procedurii prealabile și înaintea termenului final de preschimbare

a certificatelor doveditoare a calității de revoluționar, Înalta Curte

apreciază că termenul de preschimbare a certificatelor de revoluționar,

prorogat succesiv până la 30 aprilie 2010 inclusiv, nu constituie un termen

prohibitiv, înăuntrul căruia nu pot fi eliberate certificatele preschimbate,

neexistând vreo dispoziție legală în acest sens. Totodată, așa cum corect a

reținut judecătorul fondului, acțiunea a fost introdusă în fața instanței după

momentul publicării listei finale în M. Of. al României, reclamantul neprimind

anterior, la sesizarea din 21 aprilie 2010, nici un răspuns, astfel că

prevederile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. invocate nu sunt incidente în speță.

1.3. Cu privire criticile ce vizează

fondul cauzei

Reclamant a supus controlului de

legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ competentă refuzul

pârâtul de a-i preschimba certificatul din 20 noiembrie 1996 emis de către

Guvernul României, Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției

din decembrie 1989, prin care i-a fost recunoscută calitatea de luptător pentru

Victoria Revoluției din decembrie 1989 - Remarcat pentru fapte deosebite, în

temeiul Legii nr. 42/1990, fiindu-i eliberat și brevetul de luptător pentru

Victoria Revoluției din decembrie 1989 din 26 februarie 2000.

În esență, la data de 10 septembrie

2004 reclamantul a formulat cerere de preschimbare a certificatului prin care

i-a fost recunoscută calitatea de revoluționar, dosarul aferent acestei cereri

fiind înregistrat pe numele reclamantului sub nr. 6482/2004, însă pârâtul nu

i-a preschimbat certificatul doveditor, susținând că dosarul este incomplet,

lipsind dovezile prevăzute la art. 12

4

lit. i) din H.G. nr.

1412/2004 potrivit cu care reclamantul face dovada

gradul de

implicare și contribuția deosebită la victoria revoluției

.

Potrivit

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 „

Certificatele

doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru

aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea

eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin.

(3), (4) și (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în

termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

În Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin

H.G. nr. 1412/2004 se prevede:

Art. 1

1

– „În

înțelesul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile folosite au

următoarea semnificație:

a) certificatul

doveditor este noul tip de certificat, preschimbat în baza Legii nr. 341/2004,

cu modificările și completările ulterioare, prin care se reconfirmă titlurile

și calitățile atribuite în baza Legii nr. 42/1990 pentru

cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora,

răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie

1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind singurul

document valabil pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 341/2004, cu

modificările și completările ulterioare;

b) titlul este atestarea

înscrisă în certificatul preschimbat și poate fi: Erou-Martir al Revoluției

Române din Decembrie 1989; Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie

1989 - Luptător Rănit; Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 -

Luptător Reținut; Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 -

Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite; Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989;

Art. 7 alin. (1) În

înțelesul prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, prin acordarea

titlurilor se înțelege preschimbarea certificatelor doveditoare emise în

perioada 1990-1997.

În

conformitate cu prevederile art. 13 din H.G nr. 1412/2004 dosarul privind

preschimbarea certificatului doveditor al calității de revoluționar se

analizează de o Comisie constituită la nivelul Secretariatului de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Într-adevăr, potrivit prevederilor

art. 12

4

din H.G. nr. 1412/2004 „

(3) Dosarele depuse în vederea preschimbării certificatului

de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Luptător

Remarcat prin Fapte Deosebite trebuie să conțină în mod obligatoriu elementele

prevăzute la alin. (1) lit. a) - i). Prin alte documente probatorii, prevăzute

la alin. (1) lit. i), se înțelege două probe din care să rezulte gradul de

implicare și contribuția deosebită la victoria revoluției.

(4) Pot fi considerate documente

probatorii, în sensul prevăzut la alin. (1) lit. i): imaginile video,

fotografiile, articolele din ziare și reviste în care sunt specificate numele

și prenumele, aparițiile relevante în cărți sau publicații, adeverințele sau

procesele-verbale de preluare-predare a armelor și munițiilor, tabelele privind

constituirea unor organisme de conducere, legitimațiile emise în perioada 14 -

25 decembrie 1989, adresele emise de Parchetul de pe lângă înalta Curte de

Casație și Justiție, de alte instituții ale statului sau întreprinderi, din

care să rezulte prezența sau gradul de implicare în evenimentele din decembrie

1989, și altele asemenea.

(5) Documentele prevăzute la alin.

(4) sunt admise ca documente probatorii dacă sunt cel puțin două și sunt

prezentate în original sau în copii legalizate ori certificate pentru

conformitate”.

Potrivit

art. 12 alin. (3) din H.G. nr. 1412/2004, privind normele metodologice de

aplicare a Legii nr. 341/2004, modificate prin H.G. nr. 1707/2006, în situația

în care se constată că solicitantul nu a depus toate documentele prevăzute la

art. 11 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor solicită persoanelor în cauză transmiterea

documentelor necesare, iar pentru persoanele care au îndeplinit condițiile

prevăzute de Legea nr. 341/2004 și normele metodologice de aplicare a acesteia,

potrivit art. 5 alin. (3) din acest act normativ, cu avizul comisiei

parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, va elibera

noul tip de certificat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare

– singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi.

Același act

normativ prevede modul de informare a persoanei în cauză, și anume, i se aduce

la cunoștință

cu cel puțin 15 zile înainte de expirarea

termenului final prevăzut de lege pentru depunerea documentelor solicitate

pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluționar,

în vederea îndeplinirii condițiilor stabilite de lege, prin una dintre următoarele

modalități: a) adresă scrisă a S.S.P.R.; b) prin intermediul președintelui

asociației de revoluționari care a dat avizul reactualizat; c) publicare pe

site-ul S.S.P.R.

Altfel spus, din ansamblul

dispozițiilor Legii nr. 341/2004 și ale Normelor Metodologice de aplicare a ei,

aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 rezultă că procedura de preschimbare a

certificatelor de revoluționar se desfășoară în mai multe etape, în care

solicitantului trebuie să i se aducă la cunoștință neregulile constatate,

actele care lipsesc din dosar, cele care sunt necorespunzătoare, precum și

motivele pentru care se apreciază că dosarul este incomplet și, drept urmare,

avizul nu poate fi acordat. S-a reținut că în speță pârâtul a susținut că

dosarul reclamantului era incomplet, respectiv că nu conținea toate elementele

necesare preschimbării certificatului de revoluționar, fără a se proba

împrejurarea că eventualele lipsuri constatate i-au fost aduse reclamantului la

cunoștință, iar acesta nu s-a conformat celor dispuse cu ocazia ședințelor

comisiei.

Așadar, se

constată că recurentul-pârât nu a făcut dovada că ar adus la cunoștința

intimatului-reclamant faptul că dosarul acestuia nu este complet, în sensul că

lipsesc înscrisurile prevăzute la lit. i) din art. 12

4

al H.G. nr.

1412/2004, respectiv „alte documente probatorii din care să rezulte gradul de

implicare și contribuția deosebită la victoria revoluției”.

Or, în acest caz

se poate reproșa o anume pasivitate în comportamentul recurentului-pârât, dat

fiind faptul că aspectul invocat cu referire la lipsa actelor nu i-a fost

solicitat intimatului-pârât, în condițiile expres prevăzute de lege, potrivit

art. 12 alin. (2) și (3) din H.G. nr. 1412/2004. În plus, recurentul nu i-a

răspuns în vreun fel intimatului-reclamant la cererea sa, neexistând o

corespondență purtată între părți, de abia la momentul demersului judiciar al

reclamantului, prin întâmpinarea formulată în cauză la instanța de fond,

pârâtul a menționat drept motiv al respingerii cererii intimatului lipsa

înscrisurilor respective.

Așa fiind, în cazul în care se

impunea completarea dosarului, aceasta nu poate fi imputată

intimatului-reclamant, întrucât, pe de o parte nu i s-a solicitat să completeze

dosarul cu dovezile necesare preschimbării certificatului doveditor, iar pe de altă

parte

nu i s-a răspuns intimatului nici la solicitarea

formulată în luna aprilie 2010,

lipsa înscrisurilor respective fiind

invocată de abia în apărarea formulată în fața primei instanțe.

În speță,

se constată că acțiunea formulată de reclamant se circumscrie prevederilor art.

8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora se poate adresa

instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un

drept al său, recunoscut de lege, prin refuzul nejustificat de rezolvare a

cererii.

Legea nr.

554/2004 reglementează un contencios administrativ de plină jurisdicție, în

cadrul căruia instanța sesizată poate dispune, în cazul admiterii acțiunii,

recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim vătămat și repararea pagubei

cauzate, obligând autoritatea publică, dacă este cazul, să emită un act

administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverință sau orice alt

înscris, conform art. 18 alin. (1) din actul normativ menționat.

Prin

urmare, modul în care a procedat autoritatea pârâtă, în raport de conținutul

înscrisurilor depuse la dosar și având în vedere calitatea reclamantului de

Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989, remarcat prin fapte

deosebite, atestată prin certificatul a cărui preschimbare se solicită,

reprezintă un refuz nejustificat în sensul Legii nr. 554/2004, soluția atacată

fiind legală și temeinică, având în vedere prevederile art. 13-16 din H.G. nr.

1412/2004 și ale art. 5 și următoarele din Legea nr. 341/2004.

Pentru considerentele expuse, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca

nefundat, constatând că nu există motive de reformare a sentinței, potrivit

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 7, 8 și 9 sau art. 304

1

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989

împotriva sentinței nr. 253/F-CONT din 5 noiembrie 2010 a Curții de Apel Pitești – secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 23 iunie 2011.