ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 776/2010

Deliberând asupra recursului, se

reține:

Prin încheierea din ședința camerei de consiliu din 17

februarie 2010 Curtea de Apel București, secția I penală a admis sesizarea

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus arestarea

provizorie, în vederea extrădării a persoanei extrădabile C.H., pe o perioadă

de 29 zile, începând cu 18 februarie 2010 și până la 18 martie 2010 inclusiv.

În esență, instanța de fond a

reținut că persoana extrădabilă H.C. este urmărit internațional în baza

Mandatului european de arestare nr. 2009/535 din 14 septembrie 2009 emis de

către Tribunalul de Sentințe Grele nr. 8 din Adana, Republica Turcia pentru

infracțiunea de „aderare la Organizația Teroristă Armată P.K.K. - K.G.”.

În termen legal persoana extrădabilă

a exercitat calea ordinară de atac a recursului, criticând hotărârea instanței

de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât pe de o parte nu ar fi

îndeplinite condițiile de formă stipulate în art. 79 lit. e) din Legea nr.

302/2004, nefiind indicat locul săvârșirii pretinsei infracțiuni, iar pe de

altă parte, procedurile de extrădare se pot desfășura și cu acesta în stare de

libertate, putând fi luate alte măsuri preventive.

Examinând criticile în raport cu

actele și lucrările cauzei, încheierea recurată cât și din oficiu, sub toate

aspectele de fapt și de drept - conform dispozițiilor art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte constată că sunt nefondate pentru

considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.

Așa cum reiese din actele dosarului

cât și propria recunoaștere a persoanei extrădabile C.H., acesta a aderat la

organizația P.K.K. - K.G., care în opinia sa, duce o luptă dreaptă de obținere

a independenței kurzilor din Turcia.

Fiind emis un mandat de arestare

european pe numele său, de către o autoritate competentă, care îndeplinește

toate condițiile de formă impuse de către Legea nr. 302/2004 cu modificările și

completările ulterioare, instanța de fond a fost obligată să dea curs punerii

în executare a acestuia.

Aspectul că nu s-a indicat locul

săvârșirii infracțiunii nu poate fi reținut ca un impediment în executarea

mandatului european, infracțiunea, prin natura ei, nefiind susceptibilă a fi

comisă într-un loc anume determinat.

Instanța de fond a examinat și

îndeplinirea cerințelor de fond impuse de aceeași lege, constatând în mod

corect că faptele imputate persoanei extrădabile își găsesc corespondent și în

art. 33 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 535/2004, pedeapsa legală fiind între 6

luni și 8 ani, fiind astfel îndeplinită condiția dublei încriminări.

Constatându-se legalitatea și

temeinicia hotărârii instanței de fond, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, ca nefondat.

Văzând și prevederile art. 192 alin.

(2) și art. 190 alin. (4) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de persoana extrădabilă C.H. împotriva Încheierii din 17 februarie

2010 a Curții de Apel București, secția I penală dispusă în Dosarul nr.

1498/2/2010.

Obligă recurenta persoană

extrădabilă la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 80 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu

până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției și Libertăților Cetățenești.

Onorariul pentru interpretul de

limbă turcă, reprezentând contravaloarea a 5 ore de traducere, se va plăti din

fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

martie 2010.