ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3959/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3959/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Deliberând asupra
recursului de față,
pe baza lucrărilor și
materialului din dosar cauzei constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 498 din 2 noiembrie
2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a dispus punerea în
executare a mandatului european de arestare emis de Tribunalul Provincial -
Secțiunea a doua Alicante, Spania la data de 16 septembrie 2011 pe numele
persoanei solicitate V.C., în vederea efectuării anchetei judiciare sub
aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 515, art. 517, art. 118 și
art. 298 C. pen. spaniol.
Conform art. 91 alin.
(2) și art. 105 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus predarea
temporară a persoanei solicitate către autoritățile spaniole, pentru 25 de
zile, de la data predării efective, pentru perioada precizată de acestea de la
07 noiembrie 2011 la 01 decembrie 2011, inclusiv, de la data predării efective,
cu respectarea regulii specialității și a transferării acesteia în cazul
condamnării la pedeapsă cu închisoare, într-un penitenciar din România.
S-a dispus arestarea
preventivă a persoanei solicitate V.C. pe o durată de 30 zile de la data încarcerării.
S-a dispus predarea
persoanei solicitate către autoritățile spaniole care vor asigura revenirea
persoanei solicitate în România după expirarea perioadei.
S-a constatat că
persoana solicitată se află sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 4
din 15 ianuarie 2011 emis de Tribunalul Călărași.
Onorariul avocatului
din oficiu în sumă de 320 RON urmează a se suporta din fondul Ministerului
Justiției.
Cheltuielile
judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî
astfel, Curtea a reținut:
Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel București a solicitat, în baza art. 102 din Legea nr. 302/2004
modificată, la data de 5 octombrie 2011, punerea în executare a mandatului
european de arestare emis la 16 septembrie 2011 de către autoritățile spaniole
privindu-l pe numitul V.C. cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de
art. 515, art. 517, art. 118 și art. 298 C. pen. spaniol și luarea măsurii
arestării acestuia.
S-a precizat că
persoana solicitată se află sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 4
din 15 ianuarie 2011 emis de Tribunalul Călărași în Dosarul nr. 2317/116/2011
în care aceasta este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de
minori prev. de art. 13 din Legea nr. 678/2001.
La dosarul cauzei s-a
depus Dosarul nr. 2268/II-5/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
București unde sunt atașate următoarele înscrisuri:
- mandatul european
de arestare în limba spaniolă și limba română, corespondența între autoritățile
romane și spaniole, procesul-verbal din 5 octombrie 2011 prin care s-au
consemnat datele de identificare ale persoanei solicitate, aducerea la
cunoștința acesteia a demersurilor autorităților judiciare spaniole și obiectul
cercetărilor care-l vizează, faptele care i se impută, alte înscrisuri.
Prezentă în instanță,
persoana solicitată V.C. a fost audiată, după identificare, în condițiile art.
103 din Legea nr. 302/2004 modificată, aceasta declarând că nu este de acord să
fie pus la dispoziția organelor judiciare spaniole pentru cercetări, nu este de
acord să renunțe la regula specialității, iar în cazul în care ar fi condamnat
pentru vreuna din faptele reținute în sarcina sa, executarea pedepsei să aibă
loc într-un penitenciar din România.
V.C. a precizat că
presupusa victimă a infracțiunii de omor pentru care este cercetat, în
realitate este în viață, se numește Ț.P. și locuiește în orașul Călărași, iar
celelalte fapte menționate în mandatul european de arestare pretins a fi comise
de el s-au petrecut pe perioada când acesta era arestat și se afla în penitenciarul
din Alicante.
La dosarul cauzei
s-au depus, în urma demersurilor depuse de instanțe, în copie mandatul de
arestare preventivă nr. 4 din 15 ianuarie 2011 emis de Tribunalul Călărași,
încheierea de ședință din 11 august 2011 a acestei instanțe, încheierea de
ședință din 6 octombrie 2011, când s-a menținut arestarea preventivă a
inculpatului V.C., Sentința penală nr. 93 din 16 mai 2011 a Judecătoriei Curtea
de Argeș supusă recursului aflat, în prezent, pe rolul Curții de Apel Pitești.
Dat fiind situația
juridică a persoanei solicitate, existența pe rolul instanțelor românești a
unor cauze penale ce-l privesc pe V.C., arestat preventiv și care se află în
plină desfășurare, Curtea, în conformitate cu art. 105 raportat la art. 103 din
Legea nr. 302/2004 modif., s-a adresat Tribunalului Provincial - Secțiunea a
doua din Alicante, emitentul mandatului european de arestare preventivă pentru
a se preciza dacă în situația dată, opțiunea unei predări temporare nu ar
satisface interesele judiciare ale ambelor autorități, române și spaniole, în
definitivarea cercetărilor penale.
Prin adresa din 25
octombrie 2011, autoritatea judiciară spaniolă a solicitat asigurarea
înfățișării lui V.C. instanței în perioada 7 noiembrie - 1 decembrie 2011
pentru instrumentarea a două Dosare nr. 31/04 și 75/05 în care este cercetat
pentru mai multe infracțiuni, cu termene de judecată la 7, 8, 9 și 10 noiembrie
2011 și respectiv 28, 29 noiembrie și 01 decembrie 2011.
Examinând actele și
lucrările dosarului, Curtea a constatat că solicitarea s-a formulat cu
respectarea condițiilor prevăzute de art. 102 din Legea nr. 302/2004 modif.
Au fost îndeplinite
pe parcursul procedurilor efectuate de organele judiciare române cerințele
identificării persoanei solicitate, aducerea la cunoștință a mandatului
european de arestare și conținutul acestuia (art. 84, 86, 89, 99 din Legea nr.
302/2004 modif.).
S-a luat act de
precizarea persoanei solicitate, că nu înțelege să renunțe la regula
specialității, iar în cazul unei eventuale condamnări cu pedeapsa închisorii,
executarea acesteia să aibă loc într-un penitenciar din România, în condițiile
art. 103 din Legea nr. 302/2004 modif.
Din mandatul european
de arestare a rezultat că V.C. este cercetat de autoritățile spaniole pentru
mai multe fapte incriminate și în legislația penală română, care fac de altfel
și obiectul unor procese penale în curs de derulare în instanțele românești:
constituirea unui grup infracțional, practicarea proxenetismului, trafic de
minori etc.
Nu s-a constatat
incidența vreuneia din situațiile prev. de art. 28 din Legea nr. 302/2004
modif.
În condițiile
incidenței dispozițiilor art. 103 și art. 105 din Legea nr. 302/2004 modif.,
instanța s-a edificat din probele administrate asupra necesității unei corelări
a actelor procesuale ce se desfășoară în ambele țări, urmând să se aibă în
vedere situația juridică a persoanei solicitate.
Împotriva acestei
sentințe a formulat în termen recurs persoana solicitată V.C., solicitând
casarea acesteia în condițiile în care refuză predarea temporară, nefiind
întrunite în cauză cerințele art. 105, art. 91 din Legea nr. 302/2004
republicată, persoana solicitată nefiind vinovată de săvârșirea vreunei
infracțiuni pe teritoriul statului spaniol.
Examinând sentința
recurată prin prisma criticilor aduse, dar și din oficiu potrivit dispozițiilor
art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și
Justiție constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 105
din Legea nr. 302/2004 actualizată prevăd că dacă autoritatea judiciară
emitentă solicită, judecătorul poate dispune predarea temporară a persoanei
solicitate sau procedează la audierea persoanei solicitate.
Dispozițiile art. 2
ale textului de lege invocat reglementează că în cazul în care s-a acordat
predarea temporară, aceasta se efectuează în condițiile și pe durata stabilite
de comun acord între autoritatea judiciară emitentă și cea de executare. În
toate cazurile persoana urmărită va trebui să se întoarcă în România pentru a
participa la desfășurarea procedurii de predare în baza mandatului european de
arestare.
În speța de față, s-a
solicitat Curții punerea în executare a mandatului european de arestare emis la
16 septembrie 2011 de către autoritățile spaniole privind pe persoana
solicitată V.C. cercetată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.
515, 517, 518 și 298 C. pen. spaniol și luarea măsurii arestării acesteia,
reținându-se totodată că persoana solicitată se află sub puterea mandatului de
arestare preventivă nr. 4 din 15 ianuarie 2011 emis de Tribunalul Călărași în
Dosarul nr. 2317/116/2011, cauză în care era cercetat pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de minori.
Învestită cu
procedura de punere în executare a mandatului european de arestare emis de
Tribunalul Provincial - Secțiunea a doua Alicante, Spania la 16 septembrie 2011
a persoanei solicitate V.C., Curtea constatând incidente prevederile art.
91(1), art. 105 din Legea nr. 302/2004 republicată, precum și inexistența
vreuneia din situațiile prevăzute de art. 28 din aceeași lege a dispus predarea
temporară a persoanei către autoritățile judiciare spaniole, pe o durată de 25
zile de la data predării, în scopul asigurării prezenței acesteia în fața
instanțelor spaniole și cu respectarea regulii specialității potrivit voinței
liber exprimate.
S-a reținut în acest
sens că situația juridică a persoanei solicitate relevă existența, pe rolul
instanțelor române, a unor cauze penale în desfășurare cu privire la inculpatul
V.C., arestat preventiv, iar, pe de altă parte, autoritățile spaniole și-au
manifestat opțiunea unei predări temporare în satisfacerea intereselor
judiciare ale ambelor autorități.
Constatând că în
cauză au fost respectate, de asemenea, cerințele art. 84, 86, 89 și 99 din
Legea nr. 302/2004 modificată, Înalta Curte de Casație și Justiție urmare a
propriului examen efectuat asupra legalității predării temporare a persoanei
solicitate V.C., concluzionează cu privire la caracterul nefondat al criticilor
aduse sentinței recurate.
În consecință,
conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se va respinge ca
nefondat recursul formulat de recurenta persoană solicitată V.C. împotriva
Sentinței penale nr. 498 din 2 noiembrie 2011 a Curții de Apel București,
secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 8672/2/2011 (3351/2011)
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurenta persoana solicitată la plata sumei
de 420 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320
RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de persoana solicitată împotriva Sentinței penale
nr. 498 din 2 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală,
pronunțată în Dosarul nr. 8672/2/2011 (3351/2011)
Obligă
recurenta-persoană solicitată la plata sumei de 420 RON, cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 7 noiembrie 2011.