ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2454/2010

Asupra recursului de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 iunie 2010, dispusă în

Dosarul nr. 03758/99/2009, Curtea de Apel Iași, învestită cu judecarea apelului

declarat inculpatul C.C. împotriva Sentinței penale nr. 99 din 16 februarie

2010, pronunțată de Tribunalul Iași a constatat că măsura arestării preventive

luată împotriva inculpatului este legală și temeinică și a menținut-o, conform

disp. art. 160 lit. b) C. proc. pen. coroborat cu art. 300

2

C. proc.

pen.

S-a motivat că nu au dispărut temeiurile ce au impus

luarea măsurii, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de omor

calificat fiind mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea sa în libertate

prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fapte pentru care ar fi fost

condamnat în primă instanță la pedeapsa de 5 ani închisoare.

Astfel, fapta

reținută este gravă, având în vedere relațiile sociale cărora li s-a adus

atingere, ceea ce sporește gradul de insecuritate pe care astfel de fapte îl

reprezintă.

Recursul declarat de

inculpat împotriva încheierii este nefondat.

S-a motivat de

inculpat că situația de fapt nu este corect stabilită, din probe rezultând că a

acționat în stare de legitimă apărare sau provocare, cerând reducerea pedepsei.

Din analiza cauzei,

Înalta Curte constată că motivele invocate nu pot face obiectul controlului

judiciar în această fază a recursului, iar măsura arestului preventiv a fost

corect menținută.

Inculpatul a fost

condamnat de tribunal la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de

tentativă de omor calificat - întrucât la data de 19 martie 2009, în prezența

mai multor persoane, a aplicat o lovitură cu furca, cu mare intensitate, părții

vătămate S.P., punându-i viața în pericol.

Întrucât au existat

indicii temeinice că fapta s-a săvârșit, s-a dispus arestarea preventivă a

inculpatului C.C. în temeiul art. 148 lit. f) C. proc. pen., măsură prelungită

și apoi menținută legal.

În raport de natura

faptei cu privire la care există presupunerea că a săvârșit-o cu urmările

acestea cât și împrejurarea că măsura arestării preventive nu a depășit un

termen rezonabil, recursul declarat de inculpatul C.C. este nefondat și urmează

a fi respins, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de inculpatul C.C. împotriva Încheierii din 3 iunie 2010

pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în

Dosarul nr. 03758/99/2009.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică azi 21 iunie 2010.