ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 12/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin

încheierea din 15 decembrie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 01735/89/2009 al

Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a dispus,

printre altele, menținerea stării de arest a inculpatului P.E.(fiul lui G. și

al L., năsut la 30 august 1986 în Murgeni, jud. Vaslui), arestat în baza

mandatului de arestare preventivă nr. 20/U din 18 martie 2009, emis de

Tribunalul Vaslui.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut, în esență, că materialul probator existent în

cauză conferă suficiente date din care să rezulte presupunerea rezonabilă că

inculpatul a comis o faptă prevăzută de legea penală, ceea ce face să fie

îndeplinită cerința înscrisă la art. 143 C. proc. pen., precum și că lăsarea în

libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ceea

ce face să fie îndeplinite și cerințele prevăzute la art. 148 lit. f) C. proc.

pen.

De asemenea, instanța de

fond a reținut că, față de complexitatea cauzei, determinată, printre altele,

de amploarea probatoriului administrat, de faza procesuală în care se află, de

diligențele manifestate de organele judiciare în derularea procedurilor, durata

măsurii arestării preventive se încadrează în limitele impuse de noțiunea de

„durată rezonabilă”.

Împotriva acestei încheieri,

în termen legal, inculpatul a declarat recurs, apreciind că nu se face vinovat

de săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 160

b

alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de

control judiciare este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia

arestării preventive.

Conform alin. (4) din

același text de lege „când instanța constată că temeiurile care au determinat

arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere

motivată, menținerea măsurii arestării preventive”.

În cauză, Curtea de Apel Iași,

secția penală și pentru cauze cu minori, a procedat la efectuarea verificărilor

și a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării

măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se, în continuare, privarea de

libertate a inculpatului.

Înalta Curte, în raport de

împrejurările concrete de comitere a faptei, apreciază că lăsarea în libertate

a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, așa cum

corect a reținut și instanța de fond.

Pe de altă parte, se

constată că în cauză s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8 ani

închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor

calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i) C. pen., hotărârea de

condamnare, apelată de inculpat, constituind un temei suficient pentru a

constata că menținerea arestării preventive este licită, respectându-se astfel

atât legislația internă, cât și prevederile C.E.D.O.

În același timp, Înalta

Curte reține că hotărârea de condamnare nedefinitivă nu alterează prezumția de

nevinovăție și nici dreptul inculpatului de a fi judecat într-un termen

rezonabil, limitarea libertății acestuia încadrându-se în limitele legii.

Toate aceste considerente

justifică dispoziția instanței de apel de menținere a arestării preventive,

astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b)

C. proc. pen., recursul declarat de inculpat urmează a fi respins ca nefondat.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat,

urmând ca onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, să fie

avansat din fondul

M.J.L.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul P.E. împotriva încheierii din 15 decembrie 2009 a Curții

de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr.

01735/89/2009.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

ianuarie 2010.