ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 343/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 343/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 184 din 6 mai 2009 pronunțată în Dosarul cu nr. 1430/101/2009, Tribunalul Mehedinți, secția penală a dispus, în baza art. 183 C. pen., condamnarea inculpatului V.C.A. la 5 ani și 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte.
În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 577 din 29 noiembrie 2006 a Tribunalului Mehedinți, definitivă prin Decizia penală nr. 36 din 16 mai 2007 a Curții de Apel Craiova și Decizia penală nr. 5108 din 30 octombrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmând să execute și această pedeapsă, alături de pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății, inculpatul V.C.A. executând în total pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestul preventiv începând cu data de 12 noiembrie 2008, la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest.
S-a constatat că partea civilă V.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză, deși a suportat cheltuielile de înmormântare ale victimei.
S-au admis acțiunile formulate de părțile civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și Spitalul Județean Drobeta-Turnu Severin și a fost obligat inculpatul să achite părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova suma de 4.829,70 RON, iar părții civile Spitalul Județean Drobeta-Turnu Severin suma de 174 RON, reprezentând c/val cheltuielilor efectuate cu asistența sanitară acordată victimei V.D.
A fost obligat inculpatul să achite statului 1.100 RON cheltuieli judiciare, din care, 200 RON reprezintă onorariul apărătorului din oficiu suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Instanța de fond a reținut în fapt că, în ziua de 27 octombrie 2008, victima V.D. s-a deplasat la locuința martorului N.R.G. din municipiul Drobeta-Turnu Severin, care i-a înmânat suma de 10 RON, apoi, în seara aceleiași zile, i-a vizitat pe fiii săi, V.L. și V.C.A., care locuiau împreună în apartamentul mătușii lor, numita V.I., consumând împreună băuturi alcoolice (doi litri de bere).
În jurul orei 20,00, întrucât V.L. nu a mai fost de acord să-i lase să consume alcool, V.C.A. și tatăl său s-au deplasat la locuința acestuia din urmă, o garsonieră situată în Drobeta-Turnu Severin, unde au mai băut o sticlă de bere, în bucătăria imobilului. La un moment dat, fără a fi alte persoane de față, între aceștia s-a iscat o ceartă, determinată - potrivit declarației inculpatului - de contravaloarea ridicată a facturii telefonice, împrejurare în care, între cei doi a avut loc o altercație fizică, în timpul căreia s-au lovit și împins reciproc.
Cu această ocazie, inculpatul i-a aplicat tatălui său câteva lovituri cu pumnul, în zona capului, victima s-a dezechilibrat și lovit de obiectele de mobilier.
După terminarea conflictului, inculpatul V.C.A. s-a culcat în dormitorul locuinței, iar tatăl său în bucătărie și în dimineața zilei următoare, inculpatul s-a deplasat la locuința fratelui său și a relatat concubinei acestuia, V.I.A., că s-a bătut cu tatăl său, apoi inculpatul, nu s-a prezentat la serviciu, unde era angajat ca spălător auto la SC „D.I.” SRL Drobeta-Turnu Severin.
În ziua de 31 octombrie 2008, V.D. a fost vizitat de martorul N.R.G. și, în prezența vecinei sale R.I., i-a relatat că, în urmă cu trei zile a fost bătut de fiul său. După ce s-a despărțit de martor, în fața blocului, V.D., a fost găsit la intersecția străzii A. cu strada A.S., de unde a fost transportat la Spitalul Județean Drobeta-Turnu Severin, pentru acordarea de îngrijiri medicale.
În ziua următoare victima a fost transportată la Spitalul Clinic de Urgență Craiova, unde a decedat la data de 07 noiembrie 2008.
Potrivit raportului medico-legal întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova, moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale, consecință a unui traumatism cranio-cerebral, în evoluție cu bronhopneumonie, iar leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, existând legătură de cauzalitate directă, necondiționată între leziunile respective și deces.
Pe baza probatoriului instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., respingând cererea inculpatului de a se reține în favoarea sa provocarea, circumstanță nesusținută de probele administrate în cauză.
La individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul instanța de fond a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., apreciind că prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, orientată spre minimul prevăzut de lege, scopul prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins.
Împotriva sentinței penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și inculpatul V.C.A., criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.
Primul motiv de apel formulat de Parchet a vizat încălcarea prevederilor art. 64 alin. (1) teza I C. pen. corelativ cu art. 71 alin. (3) C. pen., în sensul că în mod greșit a apreciat instanța fondului că nu se impune interzicerea dreptului de „a alege”, ca pedeapsă accesorie aplicată inculpatului, iar cel de-al doilea motiv a vizat greșita individualizare a pedepsei, considerată neîndestulătoare.
În apelul declarat de inculpat s-a susținut că pedeapsa aplicată este prea mare, raportat la circumstanțele reale în care s-a consumat fapta, dar și cu circumstanțele personale ale inculpatului, solicitându-se reindividualizarea sancțiunii în sensul reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. și reducerii cuantumului pedepsei sub minimul prevăzut de art. 183 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 215 din 29 octombrie 2009 Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți împotriva Sentinței penale nr. 184 din 6 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția penală, în Dosarul cu nr. 1430/101/2009.
A desființat sentința, numai sub aspectul laturii penale.
A majorat pedeapsa aplicată inculpatului, la 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 183 C. pen.
În baza art. 83 C. pen. a dispus revocarea suspendării condiționate privind pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 577/2006 a Tribunalului Mehedinți, urmând ca inculpatul să execute și această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată pentru infracțiunea ulterior săvârșită, respectiv 8 ani închisoare.
A dedus din pedeapsă perioada executată în arest preventiv, începând de la 06 mai 2009, la zi, menținând starea de arest a inculpatului.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
A respins apelul declarat de inculpatul V.C.A. împotriva Sentinței penale nr. 184 din 6 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția penală, în Dosarul cu nr. 1430/101/2009, ca nefondat.
A obligat apelantul-inculpat la 250 RON cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 200 RON, onorariu avocat oficiu.
Pentru a dispune astfel instanța de apel a apreciat că primul motiv de apel formulat de Parchet, care viza nelegalitatea sentinței penale, nu este întemeiat, instanța de fond aplicând inculpatului o pedeapsă accesorie, cu respectarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.
S-a constatat, că în mod corect instanța de fond a reținut că inculpatul a săvârșit o infracțiune praeterintenționată și a apreciat că nu se impunea aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. a) C. pen.
Cel de-al doilea motiv de apel a fost apreciat ca întemeiat, apreciindu-se că prima instanță nu a făcut o justă individualizare a sancțiunii, încălcându-se dispozițiile art. 52 C. pen. și 72 C. pen. prin aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special în condițiile în care inculpatul are antecedente penale, în perioada minorității fiind condamnat tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de violență, iar în cauza de față el a fost cel care a generat incidentul și a exercitat acte de violență asupra tatălui său, care nu a avut vreo contribuție la producerea conflictului.
Pentru aceleași considerente, criticile invocate de inculpat în apelul declarat au fost respinse ca neîntemeiate.
Cât privește latura penală a cauzei, instanța de apel a reținut că inculpatul aflat sub influența băuturilor alcoolice a fost cel care a generat conflictul spontan soldat cu moartea tatălui său, căruia i-a aplicat lovituri repetate care au condus la pierderea echilibrului acestuia și la lovirea de obiecte de mobilier cu consecința producerii unei hemoragii meningo-cerebrale.
În raport de aceste circumstanțe reale, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului s-a argumentat că cererea inculpatului apelant de a i se reduce pedeapsa aplicată nu poate fi primită.
Nefondat a fost apreciat și cel de-al doilea motiv de apel invocat de inculpat referitor la constituirea de părți civile cu încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) C. proc. pen.
Instanța de apel și-a motivat decizia sub acest aspect în sensul că unitățile sanitare care au acordat asistență medicală victimei s-au constituit părți civile pe parcursul urmăririi penale, calitate consemnată în actul de sesizare a instanței, astfel încât prima instanță a solicitat precizarea cuantumului despăgubirilor solicitate, dispunând în mod legal obligarea inculpatului la plata sumelor respective.
Împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs inculpatul care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul pedepsei aplicate pe care o consideră exagerată față de condițiile în care s-a consumat fapta și de circumstanțele sale personale, solicitând reducerea pedepsei.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
La stabilirea pedepsei instanța de apel a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. respingând motivat susținerile inculpatului referitoare la o presupusă provocare din partea victimei și a aplicat inculpatului o pedeapsă corect individualizată în măsură să satisfacă cerințele impuse de art. 52 C. pen. privind scopul sancțiunii penale.
Atitudinea agresivă a recurentului care a generat conflictul soldat cu agresarea victimei, ceea ce a condus la rezultatul letal, a fost avută în vedere de instanța de apel care, a acordat eficiența cuvenită tuturor circumstanțelor reale ale cauzei dar și celor personale ale inculpatului, cunoscut cu antecedente penale, consumator de băuturi alcoolice, cu un comportament violent repetat față de membrii familiei sale.
Ca urmare, în mod corect instanța de apel s-a orientat spre o pedeapsă situată spre mediu, în măsură să realizeze scopul avut în vedere de legiuitor, astfel cum este definit în art. 52 C. pen.
Așa fiind, o redozare a pedepsei nu se justifică astfel că recursul declarat de inculpat este neîntemeiat, urmând a fi respins ca atare, potrivit art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 88 C. pen. se va deduce din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestării preventive începând cu 12 noiembrie 2008 la zi.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V.C.A. împotriva Deciziei penale nr. 215 din 29 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat reținerea și arestarea preventivă de la 12 noiembrie 2008 la 1 februarie 2010.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 1 februarie 2010.