ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6465/2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6465/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

După un prim ciclu procesual

, prin

sentința civilă nr. 89 din 19 februarie 2008

a Tribunalului Cluj, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active

a reclamantului H.T.

A fost respinsă

excepția tardivității contestației formulate de O.A. și a lipsei calității

acesteia de persoană îndreptățită.

A fost respinsă

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și

Finanțelor, prin D.G.F.P. Cluj.

A fost admisă, în

parte, acțiunea civilă formulată de reclamanții O.A. și B.A.R. (decedat în

timpul procesului, acțiunea fiind continuată cu moștenitorul B.R.) împotriva

pârâților Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Ministerul Economiei și

Finanțelor, prin D.G.F.P. Cluj, și, în consecință, a fost anulată în parte

dispoziția din 18 decembrie 2003, emisă de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca.

S-a dispus

restituirea în natură, în favoarea reclamanților B.R. și O.A., în cote de

½ parte fiecare, a apartamentelor nr. 1, 6, 8, 10, 13, 16, 20, 21, 22, 23,

înscrise în C.F. nr. 2 Cluj, cu nr. top. X/1 și cu privire la părțile indivize

comune aferente acestora înscrise în C.F. nr. 1, precum și cu privire la cota

parte aferentă acestor imobile din curtea înscrisă în C.F. nr. 3 Cluj, nr. top.

X/2, conform expertizei tehnice întocmite în cauză de expert M.D.

Au fost acordate

despăgubiri bănești în sumă de 1.196.200 RON celor doi reclamanți, în cotă de

½ parte fiecare, reprezentând valoarea de circulație a apartamentelor

nr. 2, 3, 4, 5, 7, 9, 11, 12, 14, 15, 17, 18, 19, la care se adaugă

despăgubirile aferente cotei părți din curtea aferentă acestora cu nr. top. X/2,

imobil situat în Cluj-Napoca, și a fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și

Finanțelor la plata acestora.

A fost respinsă acțiunea

formulată de reclamantul H.T. pentru lipsa calității procesuale active.

A fost admisă excepția

lipsei calității de mandatar al avocatului V.M. pentru intervenientul C.G.M.

A fost anulată cererea

de intervenție în interesul pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca formulată

de intervenientul C.G.M.

Au fost respinse cererile

de intervenție accesorie formulate de intervenienții SC A.I. SRL, SC S.I. SRL, SC

D.C. SRL, SC L.I.E. SRL, F.A.M., R.M., Filiala Interjudeațeană Cluj-Bistrița a Uniunii

Artiștilor Plastitici din România.

A fost respinsă cererea

de intervenție formulată de intervenientul H.T. pentru lipsa calității procesuale

active.

Au fost obligați pârâții

și intervenienții accesorii să plătească reclamanților B.R. și O.A. suma de 3.080

RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă

nr. 271/A din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, s-au admis apelurile declarate

de pârâții Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Ministerul Economiei și Finanțelor

și intervenienții F.A.M., R.M., SC D.C. SRL, SC S.I. SRL, SC L.I.E. SRL, în parte,

împotriva sentinței civile nr. 89 din 19 februarie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată

în Dosar nr. 4480/117/2007, care a fost schimbată în parte și, în consecință: s-a

respins acțiunea formulată de reclamanții O.A. și B.A.R. (decedat în timpul procesului,

acțiunea fiind continuată de moștenitorul B.R.), în contradictoriu cu Primarul Municipiului

Cluj-Napoca și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin D.G.F.P. Cluj, având ca

obiect plângere împotriva dispoziției de respingere a notificării din 18

decembrie 2003.

S-a admis cererea de intervenție

accesorie formulată în interesul Primarului de către intervenienții SC A.I. SRL,

SC S.I. SRL, SC D.C. SRL, SC L.I.E. SRL, F.A.M., R.M., Filiala Interjudețeană Cluj-Bistrița

a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

S-au menținut dispozițiile

sentinței, vizând admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului

H.T. și respingerea acțiunii acestuia și a cererii de intervenție; respingerea excepției

tardivității contestației formulată de reclamanți; admiterea excepției lipsei calității

de mandatar a avocatului V.M., pentru intervenientul C.G.M. și s-a anulat cererea

de intervenție formulată în numele intervenientului C.G.M.

A fost înlăturată obligația

pârâților și a intervenienților accesorii să plătească reclamanților B.R. și O.A.

suma de 3.080 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. Au fost obligați reclamanții

să plătească intervenientelor SC L.I.E. SRL, SC S.I. SRL și SC D. SRL câte 1.000

RON pentru fiecare cheltuieli de judecată.

S-a respins apelul reclamanților

B.R. și O.A. împotriva aceleiași sentințe.

S-a respins apelul declarat

de intervenientul C.G.M. împotriva aceleiași sentințe.

Au fost obligați reclamanții

să plătească intervenientei SC D. SRL cheltuieli de judecată, în recurs și apel,

în sumă de 1.595 RON.

Prin decizia civilă

nr. 4074 din 29 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în

Dosar nr. 4480/117/2007, s-a admis recursul declarat de reclamanții B.R. și O.A.

împotriva deciziei civile nr. 271/A din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj;

s-a casat decizia și a fost trimisă cauza spre rejudecarea apelului.

Prin decizia civilă

nr. 144A din 18 februarie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și

asigurări sociale, pentru minori și familie, a respins, ca nefondate, apelurile

declarate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Cluj, pârâtul

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, intervenienții F.A.M., R.M., SC D.C. SRL, SC

L.I.E. SRL și SC S.I. SRL și intervenientul C.G.M. împotriva sentinței civile

nr. 89 din 19 februarie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar civil nr.

4480/117/2007.

A admis, în parte, apelul

declarat de reclamanții B.R. și O.A. împotriva sentinței civile nr. 89 din 19

februarie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul civil nr. 4480/117/2007,

pe care a schimbat-o în parte, astfel:

A înlăturat din sentința

apelată dispoziția referitoare la obligarea Statului Român, prin Ministerul Finanțelor

Publice, la plata către reclamanți a despăgubirilor bănești.

A stabilit dreptul reclamanților

B.R. și O.A. la măsuri reparatorii în echivalent, în cotă de câte ½ parte

pentru fiecare, pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură, constând în

despăgubiri bănești, după cum urmează:

- pentru apartamentele

nr.:

- 2, cu nr. top. X/1/II,

în valoare de 41.548 RON;

- 3, cu nr. top. X/1/III,

în valoare de 25.971 RON;

- 4, cu nr. top. X/1/IV,

în valoare de 46.744 RON;

- 5, cu nr. top. X/1/V,

în valoare de 22.724 RON;

- 7, cu nr. top. X/1/VII,

în valoare de 25.329 RON;

- 9, cu nr. top. X/1/IX,

în valoare de 53.499 RON;

- 11, cu nr. top. X/1/XI,

în valoare de 51.548 RON;

- 12, cu nr. top. X/1/XII

în valoare de 54.284 RON;

- 14, cu nr. top. X/1/XIV,

în valoare de 47.909 RON;

- 15, cu nr. top. X/1/XV,

în valoare de 25.578 RON;

- 17, cu nr. top. X/1/XVII,

în valoare de 62.845 RON;

- 18, cu nr. top. X/1/XVIII,

în valoare de 54.533 RON;

- 19, cu nr. top. X/1/XIX,

în valoare de 95.701 RON; apartamente înscrise în C.F. nr. 1 Cluj și în C.F.

nr. 2 Cluj, situate în imobilul din Cluj-Napoca, despăgubiri bănești în cuantum

total de 608.213 RON, care urmează să fie achitate în condițiile Titlului VII al

Legii nr. 247/2005, conform expertizei de evaluare întocmită de expert M.I., care

face parte integrantă din prezenta hotărâre;

- pentru terenul în suprafață

de 552 m.p., aferent nr. top. X/2, din C.F. nr. 3 Cluj, A+2, despăgubiri bănești

în cuantum de 172.776 euro, sau echivalentul în RON al acestei sume, la cursul B.N.R.

de la data plății efective, care urmează să fie achitate în condițiile Titlului

VII al Legii nr. 247/2005, conform expertizei de evaluare întocmită de expert M.I.,

care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

A păstrat restul dispozițiilor

din sentința apelată.

A obligat pe intimatul

Primarul Municipiului Cluj-Napoca să le plătească apelanților-reclamanți B.R. și

O.A. suma de 4.264,25 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

Prin încheierea din 30

martie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie, a admis în parte cererea formulată de reclamanții

B.R. și O.A. și a dispus îndreptarea erorii materiale din decizia civilă

nr. 144/A din 18 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în sensul că

a stabilit dreptul reclamanților la măsuri reparatorii în echivalent în cotă de

câte ½ parte pentru fiecare pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură,

constând în despăgubiri bănești care urmează a fi achitate în condițiile Titlului

VII al Legii nr. 247/2005 conform completării la raportul de expertiză întocmită

de expert T.M., care face parte integrantă din hotărâre:

- ap. nr. 2 cu nr.

top. X/1/II în valoare de 210.222 RON;

- ap. nr. 3 cu nr.

top. X/1/III în valoare de 124.641 RON;

- ap. nr. 4 cu nr.

top. X/1/IV în valoare de 242.667 RON;

- ap. nr. 5 cu nr.

top. X/1/V în valoare de 92.214 RON;

- ap. nr. 7, cu nr.

top. X/1/VII în valoare de 104.769 RON;

- ap. nr. 9 cu nr.

top. X/1/IX în valoare de 320.778 RON;

- ap. nr. 11 cu nr.

top. X/1/XI în valoare de 249.552 RON;

- ap. nr. 12 cu nr.

top. X/1/XII în valoare de 303.960 RON;

- ap. nr. 14 cu nr.

top. X/1/XIV în valoare de 239.841 RON;

- ap. nr. 15 cu nr.

top. X/1/XV în valoare de 87.122 RON;

- ap. nr. 17 cu nr.

top. X/1/XVII în valoare de 355.642 RON;

- ap. nr. 18 cu nr.

top. X/1/XVIII în valoare de 256.837 RON;

- ap. nr. 19 cu nr.

top. X/1/XIX în valoare de 557.781 RON.

Pentru a pronunța

această hotărâre, s-a reținut că instanța de apel a săvârșit o eroare cu privire

la valoarea apartamentelor ce nu pot fi restituite în natură, în sensul că a atribuit

acestora valoarea terenului aferent fiecărui apartament ce nu poate fi restituit

în natură, stabilită prin expertiza tehnică formulată de M.I., în realitate, valoarea

apartamentelor fiind stabilită de expertul T.M.

În realitate, valoarea

apartamentelor ce nu pot fi restituite în natură a fost stabilită de expertul T.M.

prin completarea la expertiza tehnică din același dosar, dar din eroare instanța

a reținut în dispozitivul deciziei valorile pentru terenul aferent fiecărui apartament

și nu valorile apartamentelor.

Împotriva acestei încheieri

de ședință au declarat recurs pârâții Statul Român, prin Ministerul

Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Cluj, și Primarul Municipiului

Cluj-Napoca.

Prin recursul întemeiat

pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ., pârâtul Statul Român,

prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Cluj, a solicitat respingerea

cererii de îndreptare a erorii materiale, ca neîntemeiată. Arată că această hotărâre

este nelegală, întrucât instanța de apel a soluționat cererea reclamanților

în baza probelor administrate, inclusiv a expertizei efectuată de expert M.I., necontestată.

Concluziile acestei expertize vizează totalul despăgubirilor, pentru întreg imobilul,

astfel că petitul cererii de îndreptare a erorii materiale apare ca nelegal și

inadmisibil.

Chiar dacă instanța

a motivat încheierea pe considerentul că exp. M.I. are specialitatea topografie,

aceasta nu poate fi primită, deoarece depășește petitele cu care instanța

a fost învestită.

Sub aspectul înlăturării

din sentința civilă nr. 89 din 19 februarie 2008 a dispoziției referitoare la obligarea

Statului Roman, prin Ministerul Finanțelor Publice, soluția este legală și temeinică,

însă, în ceea ce privește respingerea apelului Ministerului Finanțelor Publice,

prin care au solicitat să se admită excepția lipsei calității procesuale pasive

a acestui pârât-intimat, soluția nu este legală.

Pârâtul Primarul Municipiului

Cluj-Napoca a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate,

în sensul respingerii cererii de îndreptare eroare materială.

Recurentul a susținut

că soluția pronunțată de către instanța de apel a fost dată cu încălcarea și aplicarea

greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

În ce privește cuantumul

despăgubirilor stabilite de către instanța de apel pentru apartamentele care nu

pot fi restituite in natură, s-a invocat faptul că instanța a făcut o greșită aplicare

a Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Astfel, stabilirea măsurilor

reparatorii prin echivalent pentru aceste imobile urmează procedura stabilită în

art. 16 Titlul VII din Legea nr. 247/2005. În acest context, stabilirea cuantumului

despăgubirilor ce urmează a fi acordate reclamanților, fără să fi fost chemate în

judecată Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Autoritatea Națională

pentru Restituirea Proprietăților, contravine principiului contradictorialității,

mai ales în condițiile în care Primarul Municipiului Cluj-Napoca, ca entitate învestită

cu soluționarea notificărilor, doar propune autorităților la care s-a făcut referire

acordarea de despăgubiri, urmând ca acestea să stabilească efectiv cuantumul lor.

Pe de altă parte, raportul

de expertiză întocmit în cauză de către expertul T.M. stabilește o valoare a despăgubirilor

exagerată. Astfel, deși obiecțiunile pe care le-a formulat cu privire la expertiză

au fost pertinente, instanța le-a ignorat în totalitate.

Examinând recursurile

din prisma criticilor comune formulate, Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu preliminar, este

de observat că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ. a fost

invocat numai formal de către pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor

Publice, prin D.G.F.P. Cluj, nefiind formulată nicio critică de natură a se circumscrie

ipotezei pe care acest motiv le reglementează – dacă instanța a acordat mai

mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, alegația referitoare la motivarea

instanței raportată la specialitatea expertului neputând fi primită.

Nemulțumirile acestui

recurent vizează modul în care instanța a aplicat la speță dispozițiile art. 281

C. proc. civ., ceea ce atrage încadrarea recursului în cazul de modificare prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., din a cărui perspectivă va fi analizat în continuare,

alături de recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca..

Astfel, pe calea procedurii

prevăzute de art. 281 C. proc. civ. pot fi îndreptate „erorile cu privire la numele,

calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori

materiale din hotărâri sau încheieri”.

Noțiunea de greșeală materială

are, în sensul textului de lege menționat, înțelesul de eroare materială vizibilă,

săvârșită cu ocazia redactării hotărârii, ceea ce este cazul în speță unde, contrar

celor susținute de recurent, astfel:

În Dosarul nr. 4480/117/2007

al Curții de Apel Cluj s-au întocmit două expertize: una în specialitatea topografie,

efectuată de expertul M.I. (ce a avut drept obiective stabilirea valorii de circulație

a terenului în suprafață de 552 m.p., dacă acesta este liber, putând fi restituit

în natură, precum și stabilirea valorii despăgubirilor cuvenite reclamanților,

corespunzătoare cotei părți indivize din terenul cu nr. top X/1 în suprafață

de 992 m.p. ce nu mai poate fi restituită în natură și aferentă apartamentelor

ce nu se mai pot restitui în natură), și una în specialitatea construcții,

efectuată de expertul T.M. (ce a avut drept obiectiv stabilirea valorii de circulație

a apartamentelor din imobil ce nu mai pot fi restituite în natură).

La pct. 4 al expertizei,

expertul M.I. arată că „stabilirea valorii despăgubirilor cuvenite reclamanților

corespunzătoare cotei părți indivize din terenul cu nr. top X/1 în suprafață de

992 m.p. ce nu poate fi restituită în natură” (apartamentele nr. 2, 3, 4, 5, 7,

9, 11, 12, 14, 15, 17, 18 și 19) este cea indicată în tabelul anexă, iar în răspunsul

la obiecțiuni acesta arată că valoarea despăgubirilor aferentă apartamentelor ce

nu pot fi restituite în natură este cea redată în tabelul anexă, din care rezultă

că s-a stabilit valoarea pentru cota parte de teren pe teren atribuit pe fiecare

apartament din cele care nu pot fi restituite în natură.

Din eroare, instanța

de apel în momentul stabilirii despăgubirilor cuvenite reclamanților pentru

apartamentele ce nu se pot restitui în natură, a trecut valorile aflate la dosar,

ce priveau, de fapt, despăgubirile pentru suprafețele de teren aferente acestor

apartamente.

În realitate, valoarea

apartamentelor ce nu pot fi restituite în natură a fost stabilită de expertul T.M.

prin completarea la expertiza tehnică din același dosar, dar, din eroare, instanța

a reținut în dispozitivul deciziei valorile pentru terenul aferent fiecărui apartament

și nu valorile apartamentelor, astfel că, în mod just s-a dispus admiterea cererii

de îndreptare a erorii materiale.

În ce privește critica

referitoare la soluția ce s-ar fi impus, de admitere a apelului declarat de

pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, față de lipsa

calității sale procesual pasive, aceasta nu poate fi primită în acest cadru

procesual, întrucât reprezintă o eventuală greșeală de judecată.

Mai mult, prin decizia

civilă nr. 2025 din 21 martie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 4119/1/2011,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins,

ca nefondate, recursurile declarate de reclamanții O.A. și B.R., și de pârâtul Primarul

Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 144A din 18 februarie 2011 a Curții

de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

A fost admis recursul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor

Publice, împotriva aceleiași decizii pe care a modificat-o în parte, în sensul că

admiterii și a apelului declarat de acest pârât. A fost schimbată în parte sentința

nr. 89 din 19 februarie 2008 a Tribunalului Cluj, secția civilă, în sensul admiterii

excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor

Publice. S-au păstrat restul dispozițiilor deciziei și sentinței.

Prin criticile formulate

de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca, referitoare la greșita aplicare

a dispozițiilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005, acest recurent readuce

în discuție fondul cauzei, fiind evident că pretenția sa vizează, în fapt, o eventuală

greșeală de judecată, or asemenea greșeli nu se confundă cu cele materiale la care

se referă art. 281 C. proc. civ. și, ca atare, nu pot fi îndreptate în procedura

prevăzută de acest text, ci exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de

lege.

Critica raportată la valoarea

exagerată a despăgubirilor stabilite prin raportul de expertiza întocmit în cauză

de către expertul T.M. reprezintă o critică de netemeinicie, iar nu de nelegalitate,

care ignoră caracterul extraordinar al recursului întemeiat pe dispozițiile

art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., astfel încât aceasta nu poate constitui obiect

al analizei în prezentul recurs.

În consecință, Înalta

Curte constată că decizia recurată a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor

art. 281 C. proc. civ., astfel că, nefiind întrunite cerințele cazului de modificare

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va respinge ambele recursuri, ca nefondate,

conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate

de pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Cluj,

și Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva încheierii de ședință din 30 martie

2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru

minori și familie, pronunțată în Dosarul nr. 263/33/2011.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie

2012.