ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4830/2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4830/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 9

noiembrie 2004, reclamanta S.A. a chemat în judecată Guvernul României - Comisia

Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut Cultelor Religioase

din România, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună

anularea deciziei nr. 422 din 14 octombrie 2004 emisă de pârât, referitoare la retrocedarea

imobilelor situate în Cluj-Napoca, strada I.M.

În motivarea acțiunii

reclamanta a învederat faptul că pe rolul instanțelor judecătorești au existat mai

multe procese având ca obiect retrocedarea imobilelor cu nr. 1, 3, 5, situate în

Cluj-Napoca, strada I.M., în favoarea Parohiei R.C. din Cluj-Napoca, prin care s-a

hotărât restituirea imobilului nr. 5, iar celelalte imobile în litigiu, respectiv

nr. 1 și 3 au rămas în proprietatea Statului Român, conform sentinței civile

nr. 14048/1997 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă irevocabilă prin decizia civilă

nr. 1136/1999 a Curții de Apel Oradea.

Reclamanta a mai arătat

că deși soarta juridică a acestor imobile a fost tranșată, Arhiepiscopia R.C. din

Alba Iulia a formulat la data de 30 ianuarie 2003 cerere de retrocedare a imobilelor

cu nr. 1, 3 și 5, iar Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor imobile aparținând

Cultelor Religioase din România a hotărât nelegal, prin decizia atacată, retrocedarea

imobilelor cu nr. 1 și 3. Astfel, în dosarul comisiei s-au strecurat unele erori

grave, iar decizia a fost emisă fără a se avea în vedere hotărârile judecătorești

pronunțate anterior.

A concluzionat reclamanta

că imobilele în litigiu nu puteau face obiectul retrocedării în baza Legii nr. 501/2002,

în speță nefiind vorba despre imobile preluate abuziv de către Statul Român, ci

dobândite de acesta din urmă în baza unui act de donație.

Pârâta Comisia Specială

de Retrocedare a invocat, prin întâmpinare, în principal excepția conexității, iar

pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.

Pârâta a arătat că pe

rolul Curții de Apel Cluj se află înregistrate mai multe cereri de chemare în judecată

formulate de către alți reclamanți, prin care se solicită anularea deciziei nr.

422 din 14 octombrie 2004.

La rândul său, reclamanta

S.A. a mai formulat o acțiune identică, ce face obiectul Dosarului nr. 13671/2004

al Curții de Apel Cluj.

Instanța, apreciind că

sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 164 C. proc. civ., a dispus prin încheierile

nr. 190 din 20 martie 2005 (Dosar nr. 612/2005 Curtea de Apel Cluj), 95 din 22

februarie 2005 (Dosar nr. 13671/2004 Curtea de Apel Cluj), 94 din 22 februarie 2005

(Dosar nr. 13223/2004 Curtea de Apel Cluj), 93 din 22 februarie 2005 (Dosar nr.

13192/2004 Curtea de Apel Cluj), 92 din 16 februarie 2005 (Dosar nr. 13191/2004

Curtea de Apel Cluj), 188 din 22 martie 2005 (Dosar nr. 13649/2004 Curtea de Apel

Cluj) și 189 din 22 martie 2005 (Dosar nr. 13650/2004 Curtea de Apel Cluj) conexarea

tuturor acestor cauze la dosarul nr. 13013/2004 al acestei instanțe.

Ulterior, reclamanții

și-au extins acțiunea chemând în judecată și titularul cererii de retrocedare, respectiv

Arhiepiscopia R.C. din Alba Iulia, solicitând ca în contradictoriu și cu această

pârâtă să se dispună anularea deciziei nr. 422 din 14 octombrie 2004.

Pârâta Arhiepiscopia R.C.

din Alba Iulia, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale

active a persoanelor fizice și juridice care dețin cu titlu de chiriași spațiul

din imobilul retrocedat, apreciind că această categorie de persoane au calitate

de detentori precari, deținând bunul pentru altul și drept urmare ei nu pot opune

nici un titlu proprietarului, care să le confere dreptul de a discuta în vreun mod

asupra dreptului de proprietate privind imobilul.

S-a mai invocat și excepția

lipsei capacității procesuale active a reclamantului Consiliul Local al Municipiului

Cluj-Napoca.

Prin decizia nr. 422 din

14 octombrie 2004 pârâtul Guvernul României-Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor

imobile aparținând Cultelor Religioase din România a dispus retrocedarea imobilului

compus din construcție și terenul aferent, situate în Cluj-Napoca, strada I.M.,

Consiliului Arhidiecezei Romano Catolice de Alba Iulia, prin Arhiepiscopia R.C.

de Alba Iulia.

Prin sentința civilă

nr. 359 din 31 mai 2005, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților

S.A., C.V., Ț.R., O.V., C.V., P.I., V.O.N., B.E., S.S.F., R.I., A.R., D.E., Cabinet

Medical - B.H.D., B.J., K.E., S.E., SC P.C. SRL Cluj-Napoca, SC S.C. SRL Cluj-Napoca;

a respins excepția lipsei calității de titular al cererii de retrocedare a pârâtei

Arhiepiscopia R.C. Alba Iulia; a admis excepția lipsei capacității procesuale active

a reclamantului Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca; a respins acțiunea

în contencios administrativ formulată și extinsă de reclamanții S.A., C.V., Ț.R.,

O.V., C.V., P.I., V.O.N., B.E., S.S.F., R.l., A.R., D.E., Cabinet Medical - B.H.D.,

B.J., K.E., S.E., SC P.C. SRL Cluj-Napoca, SC S.C. SRL Cluj-Napoca, împotriva pârâților

Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au

aparținut Cultelor Religioase din România și Arhiepiscopia R.C. Alba Iulia și a

respins cererea pârâtei Arhiepiscopia R.C. Alba Iulia, de obligare a reclamanților

la plata cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Un prim considerent de

nelegalitate a deciziei atacate este cel al lipsei calității de titular al cererii

de retrocedare, dat fiind faptul că se neagă calitatea de succesor juridic al titularului

de carte funciară.

Pentru a putea stabili

această calitate instanța a observat că în CF AA Cluj, sub B1, s-a înscris ca proprietar

tabular asupra imobilului în litigiu Statusul Romano Catolic din Ardeal, iar în

anul 1950 s-a rectificat numele proprietarului, fără a opera vreun transfer de proprietate

în Fondul de Studii administrat de Ordinariul de Rit Latin de Alba Iulia.

Ulterior, potrivit înscrierii

de sub B3, s-a intabulat dreptul de proprietate asupra întregului imobil în favoarea

Statului Român, transferul operând prin lege în baza Decretului nr. 176/1948 pentru

trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, comunităților sau particularilor

ce au servit pentru funcționarea instituțiilor de învățământ, a Decretului nr. 266/1948

pentru organizarea Ministerului Învățământului Public și a Decretului nr. 45/1948.

Prin hotărârea episcopului

B.L. din 11 februarie 2001 s-a dispus reluarea activității Statusului Romano Catolic

în baza continuității, astfel încât Statusul Romano Catolic funcționează în prezent

ca subunitate fără personalitate juridică a Arhiepiscopiei R.C. Alba Iulia, având

la rândul său în administrare mai multe fonduri, printre care și cel de studii.

Pentru aceste considerente,

instanța a apreciat că nu se poate susține că Biserica R.C. și-a încetat activitatea,

iar Arhiepiscopia R.C. nu are calitatea de titular al cererii de retrocedare, motiv

pentru care a respins excepția invocată.

În ceea ce privește excepția

lipsei calității procesuale active a reclamanților persoane fizice sau juridice,

instanța a respins-o, constatând că aceștia au calitate de chiriași ai spațiilor

deținute în imobilul din litigiu, beneficiind de un titlu locativ care justifică

atât calitatea procesuală activă, cât și interesul în promovarea acțiunii, încadrându-se

în noțiunea de „orice persoană interesată lezată într-un drept al său", așa

cum a fost aceasta definită în Legea nr. 29/1990, în vigoare la data promovării

acțiunii.

Cât privește excepția

lipsei capacității procesuale active a pârâtului Consiliul Local al Municipiului

Cluj-Napoca, instanța a admis-o, reținând că în conformitate cu art. 19 din Legea

nr. 215/2001 a Administrației Publice Locale și art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 53/2002,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 96/2003, comunele, orașele și municipiile

sunt persoane juridice de drept public, au patrimoniu propriu și capacitate juridică

deplină, iar consiliul local și primarul nu sunt persoane juridice, ci doar organele

persoanei juridice, respectiv ale unității administrativ teritoriale, pe cale de

consecință capacitatea procesuală aparținând colectivității teritoriale locale,

care este persoana juridică și care este reprezentată în justiție printr-unul din

organele sale.

Pe fondul cauzei, instanța

a reținut că pretinsa restituire a imobilului în favoarea proprietarului inițial

este inexistentă, nefiind înscrisă în cartea funciară, cererea de reînscriere nefiind

soluționată niciodată, iar, întrucât dispozițiile Decretului-Lege nr. 115/1938 prevăd

că înscrierile de carte funciară sunt constitutive de drepturi și având în vedere

situația din CF AA a localității Cluj, proprietar asupra întregului imobil a fost

din anul 1949 Statul Român.

Instanța a apreciat că

față de această situație juridică este absolut irelevantă oferta de donație făcută

în anul 1952, deoarece Statusul Romano Catolic nu putea dona un imobil care nu se

mai afla în patrimoniul său, iar, pe de altă parte, în mod corect au fost reținute

de către pârâtul Guvernul României, în soluționarea cererii de retrocedare, dispozițiile

cuprinse în hotărârile judecătorești anterioare, prin aceea că imobilul situat în

Cluj-Napoca, strada I.M. nu a făcut obiectul cererii de retrocedare, situația juridică

a acestuia fiind tranșată irevocabil prin decizia nr. 1136/1999 a Curții de Apel

Oradea.

Pentru considerentele

avute în vedere, instanța de fond a constatat că acțiunea în contencios administrativ

formulată de reclamanți este nefondată, iar decizia emisă de pârât este legală și

temeinică, fiind menținută în consecință.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs C.V., B.J., SC P.C. SRL Cluj Napoca, D.E., Ț.R., V.O.N., SC S.C.

SRL Cluj, S.A., Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, prin Primar E.B., Municipiul

Cluj Napoca, prin Primar, C.V., B.E., O.V., B.H.D., criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

Motivele de recurs se

încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare

a legii atât în ceea ce privește excepțiile invocate de recurentă și respinse prin

sentința atacată cât și soluționarea pe fond a acțiunilor conexe având ca obiect

cererile de anulare a deciziei nr. 422 din 14 octombrie 2004 emisă în baza O.U.G.

nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor

religioase din România.

Motivele de recurs invocate

vor fi grupate și analizate prin considerente comune de Curte, avându-se în vedere

și celelalte motive subsidiare de recurs invocate respectiv dispozițiile art. 304

pct. 7 și 10 C. proc. civ. și solicitările având ca obiect casarea cu trimitere

spre rejudecare pentru nerespectarea dispozițiilor art. 261 C. proc. civ. privind

motivarea contradictorie și necesitatea completării probatorilor.

Se solicită în motivele

de recurs casarea cu trimitere spre rejudecare, Curtea apreciind că această solicitare

nu poate fi reținută în cauză nefiind îndeplinite condițiile motivelor de casare

prevăzute de art. 304 pct. 1-5 C. proc. civ. și art. 312 alin. (5) C. proc.

civ.

Soluția instanței de fond

pe excepții și pe fond corespunde cerințelor dispozițiilor art. 261 C. proc.

civ., putând fi exercitat controlul de legalitate prin intermediul recursurilor

formulate și nu există motiv pentru a se dispune completarea probatoriului cu alte

probe decât acte noi în raport de dispozițiile art. 305 C. proc. civ.

În ceea ce privește soluția

instanței de fond privind excepțiile invocate, recurenții critică respingerea excepției

lipsei calității de titular al cererii de retrocedare a pârâtei Arhiepiscopia R.C.

Alba Iulia în calitate de beneficiară a deciziei contestate și admiterea excepției

lipsei capacității procesuale active a reclamantului Consiliul Local al Municipiului

Cluj-Napoca.

Se invocă greșita aplicare

a legii în ceea ce privește stabilirea, în persoana pârâtei Arhiepiscopia R.C. a

calității de continuator a persoanei îndreptățite la restituire, respectiv a calității

de proprietar al imobilului care face obiectul restituirii în baza actului normativ

special, respectiv a Fondului de Studiu Administrat de Ordinariul de Rit Latin de

Alba Iulia.

Se arată că din actele

depuse nu rezultă calitatea de continuator și de beneficiar al persoanei care a

formulat cererea de retrocedare înregistrată sub nr. 1058/2003, în condițiile în

care Fondul de Studiu nu mai există ca entitate juridică ca fundație de interes

public, iar decizia contestată este nelegală sub acest aspect deoarece s-a dispus

restituirea în favoarea unei persoane care nu era îndreptățită la restituire neavând

calitatea de fapt proprietar sau de continuator în drepturi al acestuia, fiind încălcate

dispozițiile art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000 aprobată prin Legea nr. 501/2002 care

prevedea că restituirea se face doar foștilor proprietari.

În ceea ce privește excepția

lipsei capacității procesuale active a Consiliului Local al Municipiului Cluj Napoca

se arată că instanța de fond nu a ținut cont de dispozițiile art. 2 pct. 6 din O.U.G.

nr. 94/2000 care reglementează posibilitatea contestării deciziilor Comisiei Speciale

de Retrocedare la instanța de contencios administrativ competentă.

Motivele de recurs care

privesc fondul cauzei prin care au fost respinse acțiunile conexe se încadrează

în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare și interpretare

a dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000 aprobată prin Legea nr. 501/2002.

În cazul imobilelor în

litigiu, care au format obiectul restituirii conform deciziei nr. 422/2004 nu erau

îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000 deoarece în cauză

nu a existat o preluare abuzivă de către stat, imobilele fiind legal deținute în

baza unui act de donație legal, a cărei valabilitate s-a constatat prin sentința

civilă nr. 14048/1997 irevocabilă pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca în Dosarul

nr. 2287/1997.

Iar în cazul imobilelor

situate în Cluj Napoca, strada I.M. care au făcut obiectul donației nu există o

hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă de admitere a acțiunii în anulare

sau de constatare a nulității donației.

Pe cale de consecință

imobilele care au format obiectul restituirii prin decizia nr. 422 din 14 octombrie

2004 nu puteau forma obiectul retrocedării nefiind în cauză o preluare abuzivă și

nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000.

Intimații Comisia Specială

de Retrocedare și Arhiepiscopia R.C. Alba Iulia au depus la dosar întâmpinare și

concluzii scrise însoțite de acte în care au solicitat respingerea recursurilor

ca nefondate.

În baza art. 305 C.

proc. civ. recurenții au depus la dosar copiile unor sentințe nedefinitive pronunțate

în dosare aflate pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca și au solicitat suspendarea soluționării

recursurilor până la soluționarea irevocabilă a acelor cauze care au ca obiect solicitarea

de a se constata nulitatea donației pentru imobilele în litigiu și valabilitatea

titlului statului asupra imobilelor care au format obiectul restituirii în baza

Deciziei nr. 422/2004.

În baza încheierii din

28 martie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, s-a admis cererea de suspendare în baza art. 244 alin.

(1) pct. 1 C. proc. civ. i s-a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă

și irevocabilă a Dosarelor nr. 10204/205 și 17805/2005 aflate pe rolul Judecătoriei

Cluj Napoca suspendare menținută prin încheierea din 28 martie 2008.

Cauza a fost repusă pe

rol din oficiu, acordându-se termen la 15 iunie 2010 pentru a se verifica existența

temeiurilor suspendării în raport de hotărârile judecătorești pronunțate în cauză.

Motivat Curtea în raport

de decizia nr. 1257/R/2010 din 28 iunie 2010 a Curții de Apel Cluj și de celelalte

hotărâri judecătorești depuse la dosar - decizia nr. 485/R din 9 martie 2007 constată

că nu mai subzistă temeiurile suspendării și a acordat termen succesiv pentru lipsă

de apărare și lipsă de procedură.

Analizând recursurile

declarate, în raport de motivele de recurs invocate care privesc soluția recurată,

Curtea va aprecia pentru următoarele considerente că pe fond sentința atacată este

nelegală și netemeinică, în cauză fiind îndeplinite condițiile motivului de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în ceea ce privește soluția de respingere

a acțiunilor având ca obiect anularea deciziei nr. 422 din 14 octombrie 2004 emisă

de Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care

au aparținut Cultelor Religioase din România.

Deși legală pe soluțiile

dispuse pe excepțiile invocate de părți sentința atacată este nelegală în ceea ce

privește aprecierea ca fiind legală a deciziei nr. 422 din 14 octombrie 2004 și

pe care de consecință a respingerii cererilor conexe având ca obiect anularea acestui

act emis în baza O.U.G. nr. 94/2000.

Curtea, în raport de actele

noi depuse în recurs respectiv decizia civilă nr. 485/R/2000 pronunțată de Curtea

de Apel Cluj și decizia nr. 1257/R din 28 mai 2010 apreciază că în cauză cererea

de retrocedare nr. 1058/2003 nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1 din

O.U.G. nr. 94/2000.

Decizia nr. 422/2004 a

fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000 deoarece

imobilele în litigiu nu puteau face obiectul retrocedării către persoana care a

formulat cererea în calitate de persoană îndreptățită și de continuator al Fondului

de Studii Administrat de Ordinariul de Rit Latin, pe motiv că nu au fost preluate

abuziv ci erau legal deținute de stat în baza unui act de donație valabilă care

nu a fost anulată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Valabilitatea donației,

acceptată prin hotărârea nr. 135/1952 a fost constatată irevocabil prin sentința

nr. 14048/1997 pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca în Dosarul nr. 284/1997 și

ulterior confirmată succesiv prin decizii irevocabil pronunțate de Curtea de Apel

Cluj Napoca - decizia nr. 485/R din 9 martie 2007 și nr. 1257/R/2010.

Prin soluții irevocabile,

pronunțate de instanțele civile competente s-a stabilit pe de o parte existența

calității procesuale active a intimatei-pârâte Arhiepiscopia R.C. în ceea ce privește

calitatea de continuator al fostului proprietar al imobilelor care au făcut obiectul

actului de donație și pe de altă parte valabilitatea donației făcute către stat

de fostul proprietar și faptul că imobilele în litigiu nu au fost preluate abuziv

de către stat.

În raport de cele stabilite

cu autorități de lucru judecat, Curtea pe recursurile declarate și ținând cont de

caracterul special al actului normativ - O.U.G. nr. 94/2000, în baza căruia a fost

emisă decizia nr. 422/2004 apreciază că în mod corect a fost respinsă excepția lipsei

calității de titular al cererii de retrocedare a pârâtei Arhiepiscopia R.C. Alba

Iulia. Dar în ceea ce privește pe fond soluția dispusă respectiv respingerea acțiunilor

conexe având ca obiect anularea deciziei nr. 422/2004, Curtea apreciază sentința

nelegală și netemeinică, fiind dată în aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1

(1) din O.U.G. nr. 94/2000. Aceasta deoarece imobilele în litigiu menționate în

decizia nr. 422/2004 nu au fost preluate în mod abuziv de Statul Român ci cu titlu

valabil în baza unui act de donație valabil, irevocabil constatat ca atare prin

hotărâri judecătorești civile irevocabile pronunțate de Curtea de Apel Cluj și depuse

în recurs ca acte noi conform art. 305 C. proc. civ.

Pe cale de consecință,

imobilele nu puteau face obiectul retrocedării în baza art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000

aprobată prin Legea nr. 501/2002 iar decizia nr. 422/2004 este nelegală ca act administrativ

unilateral.

Față de cele expuse mai

sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va admite recursurile

și va modifica în parte sentința atacată în sensul că va admite acțiunile conexe

și în consecință va dispune anularea deciziei nr. 422 din 14 octombrie 2004 emisă

de Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care

au aparținut Cultelor Religioase din România.

Va menține celelalte dispoziții

ale sentinței atacate și va face aplicarea art. 274 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de C.V., B.J., SC P.C. SRL Cluj Napoca, D.E., Ț.R., V.O.N., SC S.C. SRL Cluj, S.A.,

Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, prin Primar E.B., Municipiul Cluj Napoca,

prin Primar, C.V., B.E., O.V. și B.H.D., împotriva sentinței civile nr. 359 din

31 mai 2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal.

Modifică în parte sentința

atacată, în sensul că admite acțiunile conexe și în consecință, dispune anularea

deciziei nr. 422 din 14 octombrie 2004 emisă de Guvernul României - Comisia Specială

de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței.

Obligă intimații-pârâți

la plata sumei de 2.445 RON cheltuieli de judecată către recurenții-reclamanți C.V.,

D.E., B.J., SC P.C. SRL Cluj Napoca, Ț.R., V.O.N., SC S.C. SRL Cluj, C.V., B.E.,

O.V. și B.H.D.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 noiembrie 2010.