ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1815/2010

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 16 din 20 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie - în temeiul disp. art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. - a respins ca nefondată plângerea petentului P.A. împotriva Ordonanței nr. 1374/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București reținându-se că soluția organului de urmărire penală este legală și temeinică, prin simplul fapt al judecății, fără alte dovezi, membrii completului de judecată nu săvârșesc infracțiuni, în funcție de nemulțumirea părții cu privire la soluția adoptată.

În termen legal petentul a exercitat calea ordinară de atac a recursului fiind nemulțumit de soluția instanței de fond și expunându-și într-un memoriu, în continuare motivele care l-au determinat să introducă plângerea inițială împotriva celor care i-au soluționat cauza, pe motiv că nu s-ar fi respectat Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii. Examinând recursul în raport cu actele și lucrările cauzei, hotărârea atacată cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept - conform disp.art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen. Înalta Curte constată că este nefondat. Așa cum a reținut și instanța de fond, prin Ordonanța nr. 1377/P/2009 s-a dispus neînceperea urmării penale față de judecătorii P.F.

și P.R. și asistenții judiciari H.A. și N.C. sub aspectul infracțiunilor prev. de art. 246 și art. 264 C. pen. și totodată s-a disjuns cauza privind pe angajații C.N.P.D.A.S. sub aspectul infracțiunii prev.de art. 246 C. pen., declinându-se la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București în vederea continuării cercetărilor. Cum petentul consideră că nu este corect calculată pensia, s-a adresat Tribunalului București, care prin Sentința civilă nr. 541 din 4 septembrie 2007 a respins acțiunea acestuia pe motiv că C.N.P.A.D.S. nu au calitate procesuală pasivă ci casele de pensii teritoriale. Soluția a rămas definitivă, prin respingerea recursului petentului, prin Decizia civilă nr. 4164/R din 30 noiembrie 2007 a Curții de Apel București.

Din nou a chemat în judecată aceeași pârâtă, același complet, prin Sentința civilă nr. 766 din 18 septembrie 2007 rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 4288 din 10 decembrie 2007 respingându-i cu aceeași motivare acțiunea civilă. Completul de judecată a respectat întocmai dispozițiile legale incidente în materie, petentul neindicând nicio faptă sau aspect de natură infracțională în sarcina acestora ci simpla sa nemulțumire în legătură cu soluțiile adoptate. Soluția organului de urmărire penală fiind legală și temeinică, ca și cea a instanței de fond, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. urmează ca recursul să fie respins ca nefondat. Văzând și prev. art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul P.A. împotriva Sentinței penale nr. 16 din 20 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, azi 6 mai 2010.