ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1815/2010

Asupra recursului de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 16 din 20 ianuarie

2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori

și de familie - în temeiul disp. art. 278

1

alin. (8) lit. a) C.

proc. pen. - a respins ca nefondată plângerea petentului P.A. împotriva

Ordonanței nr. 1374/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București

reținându-se că soluția organului de urmărire penală este legală și temeinică,

prin simplul fapt al judecății, fără alte dovezi, membrii completului de

judecată nu săvârșesc infracțiuni, în funcție de nemulțumirea părții cu privire

la soluția adoptată.

În termen legal

petentul a exercitat calea ordinară de atac a recursului fiind nemulțumit de

soluția instanței de fond și expunându-și într-un memoriu, în continuare

motivele care l-au determinat să introducă plângerea inițială împotriva celor

care i-au soluționat cauza, pe motiv că nu s-ar fi respectat Legea nr. 19/2000

privind sistemul de pensii.

Examinând recursul în

raport cu actele și lucrările cauzei, hotărârea atacată cât și din oficiu, sub

toate aspectele de fapt și de drept - conform disp.art. 385

6

alin.

(3) C. proc. pen. Înalta Curte constată că este nefondat.

Așa cum a reținut și instanța de fond, prin

Ordonanța nr. 1377/P/2009 s-a dispus neînceperea urmării penale față de

judecătorii P.F. și P.R. și asistenții judiciari H.A. și N.C. sub aspectul

infracțiunilor prev. de art. 246 și art. 264 C. pen. și totodată s-a disjuns

cauza privind pe angajații C.N.P.D.A.S. sub aspectul infracțiunii prev.de art.

246 C. pen., declinându-se la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 2

București în vederea continuării cercetărilor.

Cum petentul

consideră că nu este corect calculată pensia, s-a adresat Tribunalului

București, care prin Sentința civilă nr. 541 din 4 septembrie 2007 a respins

acțiunea acestuia pe motiv că C.N.P.A.D.S. nu au calitate procesuală pasivă ci

casele de pensii teritoriale. Soluția a rămas definitivă, prin respingerea

recursului petentului, prin Decizia civilă nr. 4164/R din 30 noiembrie 2007 a

Curții de Apel București.

Din nou a chemat în judecată

aceeași pârâtă, același complet, prin Sentința civilă nr. 766 din 18 septembrie

2007 rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 4288 din 10 decembrie 2007

respingându-i cu aceeași motivare acțiunea civilă.

Completul de judecată

a respectat întocmai dispozițiile legale incidente în materie, petentul

neindicând nicio faptă sau aspect de natură infracțională în sarcina acestora

ci simpla sa nemulțumire în legătură cu soluțiile adoptate.

Soluția organului de

urmărire penală fiind legală și temeinică, ca și cea a instanței de fond, în

temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

urmează ca recursul să fie respins ca nefondat.

Văzând și prev. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petentul P.A. împotriva Sentinței penale nr. 16

din 20 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru

cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul

petent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința

publică, azi 6 mai 2010.