ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3682/2009

Asupra recursului penal de față. Prin Sentința penală nr. 186 din 1 iulie 2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta C.A. împotriva Rezoluției nr. 501/II-2/2009 din 8 aprilie 2009, emisă de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a obligat-o la cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că la data de 8 mai 2009 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie plângerea formulată de petenta C.A. în calitate de administrator al S.C. A. S.R.L. Vârtoaje împotriva rezoluției din 8 aprilie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Reține instanța de fond că la data de 22 februarie 2007 petenta C.M. a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiorii de Vede cu o plângere penală împotriva executorului judecătoresc A.I., sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 246 C. pen. S-a susținut că acesta, punând în executare Sentința civilă nr. 351 din 18 februarie 2005 a Judecătoriei Roșiorii de Vede, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile, cauzând o vătămare intereselor legitime ale S.C. A. S.R.L., al cărei asociat unic și administrator este petenta. Prin Rezoluția din 26 februarie 2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, competent în raport de calitatea persoanei față de care s-a formulat plângerea penală, a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceasta sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen.

Rezoluția a reținut în esență că: - prin Sentința civilă nr. 351 din 18 februarie 2005 a Judecătoriei Roșiorii de Vede s-a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. M. S.R.L. prin administrator C.G. împotriva pârâtului C.I., dispunându-se obligarea acestuia la restituirea mai multor utilaje agricole; - hotărârea a fost pusă în mod legal în executare, iar învestirea executorului judecătoresc A.I. s-a făcut de asemenea cu respectarea prevederilor legale; - atât creditorul cât și debitorul au afirmat ca o parte dintre bunurile ce formau obiectul executării silite se află la domiciliul numitului N.I., care a confirmat această împrejurare, astfel încât ele au fost identificate și lăsate în custodia sa, așa cum rezultă și din depoziția martorului F.M.; - faptul că actualmente petenta susține că bunurile aparțin S.C.

A. S.R.L. nu poate conduce la concluzia vreunei vinovății penale a executorului judecătoresc, dimpotrivă, acesta a acționat în conformitate cu dispozitivul cuprins în titlul executoriu, în limita prevederilor legale care reglementează executarea silită mobiliară. Această soluție a fost confirmată prin Rezoluția nr. 501/II-2/2009 din 8 aprilie 2009 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, care a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta C.A.. Împotriva acestei rezoluții, în baza art. 278 1 C. proc. pen. petenta a formulat plângere.

Prin Sentința penală nr. 186din 1 iulie 2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondată plângerea petentei apreciind că rezoluția atacată este legală și temeinică, înscrisurile existente la dosar formând convingerea organelor de urmărire că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, fiind vorba doar de un litigiu civil. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petiționara S.C. A. S.R.L. solicitând admiterea recursului, infirmarea rezoluțiilor atacate și trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor împotriva intimatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 întrucât și-a îndeplinit defectuos îndatoririle de serviciu trecând la executarea silită a unor bunuri ce aparțineau S.C.

A. S.R.L. și nu asupra bunurilor debitorului C.I.. Critica adusă nu este fondată. Analizând legalitatea și temeinicia sentinței aflate sub aspectul motivelor de recurs invocate cât și din oficiu conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen. sub toate celelalte aspecte de fapt și de drept Înalta Curte reține că recursul declarat în cauză nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează. În mod corect a reținut instanța de fond că soluția de neîncepere a urmăririi penale față de executorul judecătoresc A.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. este legală și temeinică, nerezultând indicii sub aspectul săvârșiri infracțiunii reclamate. Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că executorul judecătoresc a acționat în baza unui titlu executoriu constând în Sentința civilă irevocabilă nr. 351 din 18 februarie 2005 a Judecătoriei Roșiorii de Vede învestită cu titlu executoriu la cererea S.C.

M. S.R.L. în calitate de creditor împotriva debitorului C.I.. Actele premergătoare efectuate în cauză dovedesc indubitabil că lucrurile asupra cărora s-a dispus executarea silită aparțineau numitului C.I.. Ca atare susținerea petentei în sensul că lucrurile ar fi aparținut S.C. A. S.R.L. nu sunt întemeiate. De altfel, dacă petenta ar fi avut vreo nemulțumire în raport de executarea silită avea posibilitatea formulării unei contestații la executare și nu să formuleze plângere penală împotriva intimatului care și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, din lucrările dosarului nerezultând indicii sub aspectul săvârșirii vreunei infracțiuni. Față de considerentele arătate Înalta Curte urmează ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. să respingă recursul petentei ca nefondat. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara S.C. A. S.R.L. Vârtoape prin administrator C.A. împotriva Sentinței penale nr. 186 din 1 iulie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 noiembrie 2009.