ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei de față ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

A. prin reprezentantul legal, a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea judecății cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 1770/2/2009 al Curții de Apel București, secția I penală, la o altă instanță egală în grad, apreciind că există motive de bănuială legitimă că obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei și a vrăjmășiilor locale.

Prin încheierea nr. 469 din 19 martie 2010, pronunțată în dosarul nr. 798/1/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondată, cererea de strămutare formulată de petiționară.

Nemulțumită de hotărârea instanței supreme, petiționara a formulat cerere de revizuire, invocând nerespectarea dispozițiilor legii fundamentale și a Legii nr. 78/2000, raportat la art. 2 din Legea nr. 157/2005.

După efectuarea actelor de cercetare conform dispozițiilor art. 399 C. proc. pen., concluziile procurorului au fost înaintate Î.C.C.J., împreună cu propunerea de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire formulată de petiționară.

Analizând cererea de revizuire prin prisma dispozițiilor art. 394 și urm. C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente.

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, are ca obiect numai hotărârile penale definitive, trecute în puterea lucrului judecat, scopul acesteia fiind acela de reparare a erorilor judiciare, de anulare a hotărârilor care au consacrat eroarea judiciară și pronunțarea unei noi hotărâri, care să reflecte adevărul.

Cum revizuirea este un remediu procesual menit să înlăture erorile de fapt pe care le conțin hotărârile judecătorești este evident că nu pot fi supuse revizuirii decât hotărârile prin care s-a rezolvat fondul cauzei, instanța soluționând atât acțiunea penală – pronunțând o hotărâre de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal – cât și acțiunea civilă alăturată raportului juridic de drept penal.

În prezenta speță, hotărârea supusă revizuirii nu conțin o rezolvare a fondului cauzei, obiectul acesteia fiind o cerere de strămutare, astfel că această cale de atac este inadmisibilă.

Pe cale de consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petiționară.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., revizuienta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta A. împotriva încheierii nr. 469 din 19 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 798/1/2010.

Obligă revizuienta la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 septembrie 2011.