ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de revizuire de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr. 2185 din 18 decembrie 2009, pronunțată în dosarul nr. 88/1/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. – a fost respinsă, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționara M.A.R.R. împotriva rezoluției nr. 23220/5227/VIII/1/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 9 judecători, prin decizia penală nr. 102 din 28 februarie 2011, pronunțată în dosarul nr. 9866/1/2010, a respins, ca nefondat, recursul declarat de petiționară împotriva sentinței penale sus-arătate.

Împotriva acestei din urmă decizii, petiționara M.A.R.R. a formulat cerere de revizuire fără a invoca vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 394 alin. (1) C. proc. pen. Prin referatul nr. 2429/1010/III/6/2011 din 13 aprilie 2011 - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția judiciară, a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, cererea de revizuire formulată de revizuientă cu propunerea de a fi respinsă ca inadmisibilă. Analizând cererea de revizuire prin prisma dispozițiilor art. 394 și următoarele C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea are ca obiect numai hotărârile penale definitive trecute în puterea lucrului judecat, scopul acesteia fiind acela de reparare a erorilor judiciare, de anulare a hotărârilor care au consacrat o eroare judiciară și pronunțarea unei noi hotărâri care să reflecte adevărul. Revizuirea este un remediu procesual menit să înlăture erorile de fapt pe care le conțin hotărârile prin care s-a rezolvat fondul cauzei, instanța soluționând atât acțiunea penală – pronunțând o hotărâre de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal – cât și acțiunea civilă alăturată raportului juridic de drept penal. În prezenta speță, decizia penală supusă revizuirii nu conține o rezolvare a fondului cauzei, obiectul acesteia fiind o plângere formulată în temeiul art. 278 1 C. proc.

pen., astfel că această cale extraordinară de atac este inadmisibilă. De altfel, prin decizia nr. XVII din 19 martie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, a admis recursul în interesul legii, declarat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că „cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive pronunțată în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen., este inadmisibilă. Pe cale de consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petiționara M.A.R.R. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., revizuienta petiționară va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta M.A.R.R. împotriva sentinței penale nr. 2185 din 18 decembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 8823/1/2009. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 iunie 2011.