ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3049/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

4617 din 19 noiembrie 2010, Curtea de Apel București – secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de

Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare RA - sucursala teritorială

Argeș Buzău, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice - Agenția

Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a

Contestațiilor.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, recurenta-reclamantă Administrația Națională a

Îmbunătățirilor Funciare RA - sucursala teritorială Argeș – Buzău a formulat

declarație de recurs, fără a preciza motivele de nelegalitate pe care se

întemeiază.

Ulterior, în temeiul

prevederilor O.U.G. nr. 82/2011 a fost introdusă în cauză, în calitate de

recurentă Agenția Națională a Îmbunătățirilor Funciare - Filiala de

Îmbunătățiri Funciare Prahova.

Astfel fiind, Înalta

Curte constată că recursul este nul.

Pentru a ajunge la

această soluție instanța a constatat că prezenta cerere de recurs nu cuprinde

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art.

302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Potrivit acestor

dispoziții: „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității: motivele

de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după

caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Este adevărat că

recurenta, prin cererea formulată, a precizat că va depune motivele de recurs

în termen legal, însă aceasta a depus motivele de recurs în data de 7 martie 2012,

cu mult peste termenul legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii, astfel cum

prevăd dispozițiile art. 301 C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Conform dispozițiilor

art. 306 alin. (1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a fost motivat în

termenul legal, cu excepția cazurilor în care instanța de recurs ar putea

reține din oficiu motive de casare de ordine publică”.

Or, în cauză nu

există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de

către instanță.

Astfel fiind, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) și art.

302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea

de recurs formulată, nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină

și nici dezvoltarea acestora, se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de Agenția Națională a Îmbunătățirilor Funciare -

Filiala de Îmbunătățiri Funciare Prahova, împotriva sentinței civile nr. 4617

din 19 noiembrie 2010 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 15 iunie 2012.