ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3797/2009

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 45/2009 din 1 septembrie 2009

Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca nefondată, plângerea formulată de

petiționarul V.M.I. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale

dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr.

267/P/2008.

S-au reținut următoarele:

La data de 7 noiembrie 2006

petiționarul V.M.I. a formulat plângere penală împotriva intimatului avocat

C.R.C. și a foștilor săi asociați de la S.C. M.T. S.R.L. Sibiu arătând că

aceștia, fără consimțământul său, au redactat în fals o hotărâre a Adunării

Generale a Asociaților prin care s-a stabilit că părțile sale sociale (de 35%)

să fie cesionate martorei P.M.M., precum și actul adițional de modificare a

actului constitutiv al societății, ambele acte fiind depuse ulterior la

Registrul Comerțului.

În cauză s-a dispus efectuarea unui

raport de constatare tehnico-științifică de către Serviciul Criminalistic al

IPJ Sibiu, precum și o expertiză efectuată de Laboratorul Interjudețean de

Expertize Criminalistice Cluj din care rezultă că semnăturile la rubrica

"cedent" și cea de pe actul adițional a fost executată de

petiționarul V.M.I.

De altfel, petiționarul și-a

modificat anterior dorința de a cesiona părțile sociale, sens în care la 3 mai

2005, printr-o adresă, a cerut administratorului T.J. să-i prezinte actele

contabile ale societății, arătând că solicită 100.000 euro contravaloarea

părților sociale.

În consecință, prin Rezoluția din 7

august 2007, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile prev.

de art. 289 și 291 C. pen. în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. d) C. proc.

pen.

Prin Ordonanța nr. 687/II/2/2007 din

18 octombrie 2007, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Alba Iulia a admis plângerea formulată de petiționarul V.M.I., dispunând

reluarea cercetării penale.

După efectuarea cercetărilor, prin

Ordonanța din 22 octombrie 2008, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a

învinuitului C.R.C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și neînceperea urmăririi penale față de

C.R.C., T.J. și M.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 și

291 C. pen. și s-a respins cererea de luare a măsurilor asiguratorii.

Plângerea petiționarului, formulată

în temeiul art. 275 - 278 C. proc. pen., a fost respinsă de procurorul general

al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia prin Rezoluția nr.

329/II/2/2009.

Petiționarul s-a adresat, conform

art. 278 C. proc. pen., Curții de Apel Alba Iulia, care, prin Sentința penală

nr. 95 din 1 septembrie 2009 a respins-o ca nefondată.

S-a motivat că din expertizele

efectuate rezultă fără dubiu că actele au fost semnate de petiționar, iar

documentul contestat - hotărârea adunării generale, când s-au dezbătut

problemele abordate, nu are semnificație penală.

Împotriva sentinței, în termen

legal, a declarat recurs petiționarul, recurs pe care însă nu l-a motivat.

Examinând temeinicia și legalitatea

sentinței atacate, Înalta Curte constată că recursul declarat de petiționar nu

este fondat, pentru următoarele considerente:

Cercetările efectuate în cauză au

stabilit, cu certitudine, că semnăturile din cuprinsul actului adițional

aparțin petiționarului V.M.I., care, de altfel, ulterior și-a manifestat

dorința în sensul cesiunii părților sociale, astfel că faptele reclamate nu

există.

Cât privește Hotărârea nr. 5 din 18

noiembrie 2005, s-a constatat că semnătura este realizată prin imitație fără a

se stabili cui anume aparține, dar aceasta nu are semnificația unui fals,

întrucât consemnările din hotărâre sunt în fapt concretizate prin actele

semnate de petiționar.

Față de aceste considerente recursul

va fi respins, ca nefondat, conform dispozițiilor art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul V.M.I., împotriva Sentinței penale nr. 95 din 1

septembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă recurentul petiționar la

plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 16

noiembrie 2009.