ÎCCJ, decizie (scj.ro #83318)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83318) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Cesiune de părți sociale în favoarea unei persoane din afara unei
societăți comerciale cu răspundere limitată
Cesiunea părților sociale poate interveni între asociați și
persoanele din afara societății dar, deoarece o asemenea cesiune poate afecta
caracterul intuitu personae al societății, este permisă numai dacă a fost
aprobată de asociați cu majoritatea impusă de lege și de actul constitutiv al
societății.
(Înalta Curte de Casație
și Justiție Secția comercială decizia nr.3556 din 27 noiembrie 2008)
Tribunalul Sibiu prin
sentința civilă nr.227/CC/2007 a admis acțiunea formulată de reclamanta D.M. împotriva
pârâților M.L., Ș.B.H., V.A. și SC P. SRL și s-a anulat contractul de
vânzare-cumpărare părți sociale.
Pentru a pronunța această
hotărâre instanța de fond a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare
încheiat în formulă autentică, vânzătoarea M.L., acționară a SC P. SRL a vândut
cele 6 părți sociale ce le deținea, cumpărătoarei V.A.
Întrucât cesionarea
părților sociale s-a făcut fără o decizie luată de asociați în unanimitate așa
cum prevede statutul SC P. SRL contractul de vânzare-cumpărare încheiat în
formă autentică este lovit de nulitate și în consecință instanța de fond l-a
anulat.
Împotriva sentinței
fondului au declarat apel pârâții M.L., Ș.B.H., și V.A.
Curtea de Apel Alba Iulia
prin decizia comercială nr.35/A din 21 martie
2008 a
respins apelul pârâților reținând în esență,
referitor la critica privind nemotivarea hotărârii că este neîntemeiată
întrucât instanța de fond a argumentat soluția dată raportându-se la încălcarea
dispozițiilor legale imperative ale Legii nr.31/1990 respectiv art.202 alin.2
și art.203 alin.1.
Împotriva deciziei
instanței de apel au declarat recurs pârâții M.L., Ș.B.H., V.A. și SC P. SRL
întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recurenții au susținut,
în esență, că atât instanța de fond cât și instanța de apel au interpretat
greșit dispozițiile imperative ale Legii nr.31/1990 întrucât art.202 din
această lege nu conține prevederi expuse privind momentul aprobării cesiunii de
către asociați.
În opinia recurenților
această aprobare poate fi dată atât înainte cât și după încheierea contractului
de cesiune, iar obținerea acordului celorlalți asociați este necesară doar
pentru înregistrarea mențiunii
la Registrul Comerțului
astfel încât să-și
producă efectele juridice față de terțe persoane, însă, susțin pârâții, ei au
încheiat aceste contracte fără ca ulterior să aibă loc efectiv cesiunea
părților sociale și nici nu au efectuat demersurile necesare în vederea
înscrierii acestei mențiuni
la Registrul Comerțului.
Recursul este nefondat.
Susținerea recurenților
întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că
atât instanța de fond cât și instanța de apel au interpretat în mod greșit
dispozițiile art.202 din Legea nr.31/1990, este nefondată.
Societățile de persoane
sunt caracterizate prin puternicul element afectiv care îi leagă pe asociați și
care face ca separarea acestora să constituie un eveniment excepțional încărcat
de restricții. De aceea la societatea în nume colectiv cesiunea părții de
capital este permisă numai dacă este admisă de actul constitutiv și poate fi
realizată numai cu acordul tuturor asociaților.
În speță, ambele instanțe
au făcut o corectă aplicare a prevederilor art.10 din Statutul SC P. SRL și a
dispozițiilor art.202 din Legea nr.31/1990, conform căruia „transmiterea
părților sociale către persoana din afara societății este permisă numai dacă a
fost aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul
social”.
Astfel, în conformitate
cu normele de drept enunțate o cesiune a părților sociale poate interveni între
asociați și persoanele din afara societății dar, deoarece o asemenea cesiune
poate afecta caracterul intuitu personae al societății, este permisă numai dacă
a fost aprobată de asociați cu majoritatea impusă de lege și de actul
constitutiv al societății.
Deci în acest sens pentru
cesiunea părților sociale este necesară o hotărâre prealabilă luată de adunarea
asociaților și cum această hotărâre nu există în mod corect a fost anulat
contractul de vânzare-cumpărare părți sociale.
Având
în vedere caracterul intuitu personae a societății cu răspundere limitată
interesul reclamantei în anularea contractelor constă în aceea că prin
realizarea acestei tranzacții s-a adus atingere gravă a caracterului personal
al acestei societăți, astfel că dezlegarea dată de către instanța de apel
acestui motiv este corectă și ca atare nu poate fi reținută ca aplicare greșită
a legii.