ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin plângerea formulată în temeiul art. 278

1

C. proc. pen. la 27 noiembrie 2009, adresată Înalta Curte de Casație și Justiție, petentul A.I. a solicitat efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorului, fals intelectual și corupție prevăzute de art. 246, art. 264 și art. 289 C. proc. pen., de către magistrații judecători L.B., S.M., M.D., G.I., G.B., E.A., E.E., A.L.C. și C.I.T.

În motivarea cererii, a arătat că la data de 27 octombrie 2009, s-a adresat cu plângere penală Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care a solicitat să se efectueze cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor săvârșite de magistrații mai sus arătați, cu ocazia soluționării dosarului nr. 34/1/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 9 judecători, și prin rezoluția nr. 21534/4939/VIII/1/2009 din 30 octombrie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, a refuzat să dea curs plângerii.

A mai arătat că a contestat soluția la data de 6 noiembrie 2009, iar prin adresa nr. 21534/4939/VIII/1/2009 din 18 noiembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a comunicat refuzul de a se cerceta cauza.

Înalta Curte de Casație și Justiție Curte a dispus atașarea dosarului nr. 21534/4939/VIII/1 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică.

Verificând rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, se constată că plângerea este inadmisibilă.

Articolul 278

1

C. proc. pen., cu titlu marginal „Plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată” reglementează procedura plângerii, termenele în care se poate face și stabilește instanța competentă a soluționa o astfel de plângere, în cazurile în care procurorul, prin rezoluție sau ordonanță, a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale.

În cauza de față, prin rezoluția atașată, comunicată petentului la 23 octombrie 2009, procurorul, în temeiul art. 222 coroborat cu art. 216 C. proc. pen., a respins plângerea ca inadmisibilă.

Așa fiind, cum în cauză nu a fost adoptată niciuna din soluțiile care, potrivit art. 278

1

C. proc. pen. să poată fi atacată cu plângere adresată judecătorului, Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., urmează să respingă, ca inadmisibilă, plângerea.

Văzând și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarul A.I. împotriva rezoluției nr. 21534/4939/VIII-1/09 din 23 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică.

Obligă petiționarul să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 februarie 2010.