ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 599/2013

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin încheierea, din 15 februarie 2013

a Curții de Apel Alba Iulia - secția penală și pentru cauze cu minori,

pronunțată în dosarul nr. 109/57/2013, a

fost

admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

și, în consecință, în temeiul art. 103 alin. (2) raportat la art. 101 din Legea

nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea preventivă a persoanei

solicitate M.I., pe o perioadă de 5 zile, începând cu data de 15 februarie 2013

și până la data de 19 februarie 2013.

S-a pus în vedere reprezentantului

Ministerului Public să depună la dosar mandatul european de arestare emis pe

numele persoanei solicitate, precum și traducerea acestuia.

S-a dispus

citarea persoanei solicitate M.I. pentru termenul stabilit, cu mențiunea

prezenței obligatorii.

În motivarea hotărârii s-a reținut că

prin sesizarea înregistrată la instanță sub nr. 109/57/2013, Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat luarea măsurii arestării preventive

pe o perioadă de 5 zile față de persoana solicitată M.I., în vederea executării

mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare austriece,

persoana solicitată fiind suspectată de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie

prev. de art. 110, 628 paragraf 1 și 3 C. pen. Austriac, constând în aceea că,

în localitatea Graz din Austria, aceasta ar fi ajutat și îndemnat pe alte

persoane la comiterea unei infracțiuni de furt cu violență în dauna părții

vătămate M.P.

S-a constatat că a fost înaintată

curții de apel semnalarea transmisă prin Centrul de Cooperare Polițienească

Internațională - Biroul Sirene București, sub nr. 351531/SIRENE/AMI din 11

februarie 2013, prin care s-a solicitat declanșarea procedurilor prevăzute de art.

100 și următoarele din Legea nr. 302/2004 renumerotată și arestarea persoanei

solicitate M.I., în vederea transmiterii de către autoritatea judiciară

emitentă a mandatului european de arestare.

Persoana solicitată a luat la

cunoștință despre motivul prezentării sale în fața instanței și nu a formulat

obiecțiuni cu privire la identitate.

S-a constatat, de asemenea, că a fost

înaintată instanței semnalarea cu privire la arestarea persoanei solicitate M.I.,

la care se găsesc atașate formularele A și M, urmând ca mandatul european de

arestare să fie prezentat la solicitarea Parchetului.

Referitor la susținerile persoanei

solicitate, conform cărora aceasta nu este de acord cu luarea măsurii arestării

întrucât nu poate rezista condițiilor privative de libertate deoarece suferă de

o boală gravă (cancer) și are o situație familială specială, curtea de apel a

apreciat că, în cauză, lăsarea sa în libertate nu poate fi circumscrisă unor

garanții suficiente care să asigure prezența în fața autorităților judiciare și

să înlăture orice risc de sustragere de la derularea procedurilor în vederea

punerii în executare a mandatului european de arestare.

Relevantă în

acest sens a fost poziția adoptată de persoana solicitată, aceasta precizând în

fața curții de apel că nu s-a conformat obligațiilor impuse de autoritățile

judiciare din Austria, părăsind teritoriul acestui stat, deși împotriva lui

erau în curs de derulare proceduri penale.

Prin urmare,

pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a împiedica

sustragerea persoanei solicitate de la urmărirea penală, instanța a apreciat

întemeiată solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și,

constatând întrunite cumulativ exigențele prevăzute de Legea nr. 302/2004,

privind limitele de pedeapsă pentru infracțiunile de care este acuzată persoana

solicitată M.I., în baza art. 103 alin. (2) rap. la art. 101 din Legea nr. 302/2004

republicată, a dispus arestarea acesteia pe o perioadă de 5 zile, începând cu

data de 15 februarie 2013 și până la data de 19 februarie 2013.

Având în

vedere lipsa de la dosar a mandatului european de arestare emis de către

autoritățile judiciare austriece, instanța a constatat că se impune acordarea

unui nou termen de judecată, conform art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004,

în vederea depunerii la dosar a mandatului european de arestare tradus, emis pe

numele persoanei solicitate M.I.

Împotriva acestei încheieri, în termen

legal, a declarat recurs persoana solicitată M.I.,

solicitând, prin intermediul

apărătorului desemnat din oficiu, admiterea căii de atac promovate, casarea

încheierii atacate și, pe fond, punerea sa în libertate.

Concluziile formulate de

reprezentantul parchetului, de apărătorul recurentului persoană solicitată și

ultimul cuvânt al acestuia au fost consemnate în partea introductivă a

prezentei hotărâri, urmând a nu mai fi reluate.

Înalta Curte, examinând recursul

declarat prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul

cauzei, constată că acesta nu este fondat pentru considerentele care urmează.

Soluția dispusă de instanța de fond

este legală și temeinică, în mod corect apreciindu-se că măsura arestării

preventive pe o perioadă de 5 zile, de la 15 februarie 2013 și până la data de

19 februarie 2013, corespunde tuturor exigențelor impuse de dispozițiile legale

ce reglementează procedura reținerii și arestării persoanei solicitate în regim

de urgență.

La individualizarea măsurii necesare

asigurării posibilității predării persoanei solicitate, Curtea de Apel Alba

Iulia a ales măsura aptă a asigura atingerea scopului derulării în bune

condiții a procedurii reglementate de Legea nr. 302/2004, republicată.

În conformitate cu dispozițiile art. 103

alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a procedat la verificarea

identității persoanei solicitate, care nu a contestat identitatea stabilită în

cuprinsul solicitării și care a relatat că nu se face vinovată de săvârșirea

infracțiunii pentru care este cercetată, susținând că, la rândul său, a fost

victima unei infracțiuni de furt, fiindu-i sustras portofelul cu actele și suma

de 300 de euro, acte pe care le-a recuperat după câteva zile.

Poziția adoptată de persoana

solicitată, de negare a faptelor descrise în mandatul european de arestare de

către autoritățile judiciare austriece, nu poate determina schimbarea măsurii

preventive dispuse de instanța de fond, cât timp cu ocazia soluționării unei

cereri de punere în executare a mandatului european de arestare, instanța

națională verifică îndeplinirea condițiilor de fond și formă ale acestuia,

precum și alegerea măsurii

preventive,

fără a se putea pronunța asupra temeiniciei acuzațiilor aduse persoanei

solicitate.

Față de considerentele expuse, înalta

Curte de Casație și Justiție constată că instanța de fond a pronunțat o soluție

legală și temeinică, cu respectarea dispozițiilor art. 101 - 103 din Legea nr. 302/2004,

republicată și a art. 5 din C.E.D.O., astfel încât, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat de persoana

solicitată, ca nefondat.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul persoană solicitată va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat, în care se va include și onorariul cuvenit pentru

apărarea din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de persoana solicitată M.I. împotriva încheierii din 15 februarie 2013

a Curții de Apel Alba Iulia - secția penală și pentru cauze cu minori,

pronunțată în dosarul nr. 109/57/2013.

Obligă recurentul persoană solicitată

la plata sumei de 370 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 170 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18

februarie 2013