ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4610/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4610/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului
penal de față:
Prin Sentința penală nr. 49 din 9 decembrie
2010 a Curții de Apel Cluj s-a admis cererea formulată de autoritățile
judiciare din Franța, s-a dispus arestarea persoanei solicitate D.L.D. și
predarea acesteia către respectivele autorități, ca urmare a executării
mandatului European de arestare.
Pentru a se pronunța
astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 9
noiembrie 2010, judecător de instrucție C.R.L., de la Tribunalul de Înaltă
Instanță din Nancy, Franța, a emis un mandat european de arestare în Dosar nr.
JIRSCC/09/3 în vederea arestării și predării persoanei solicitate D.L.D.,
cetățean român, către autoritățile judiciare din Franța în vederea efectuării
urmăririi penale pentru comiterea infracțiunilor de furturi prin efracție în
bandă organizată prev. de art. 132-71, 132-73, 311-1, 311-4, 311-9, 311-13, 311-14
și 311-15 C. pen. francez, fals în acte private și uz de fals prev. de art.
441-1, 441-9, 441-10, 441-11 C. pen. francez, criminalitate organizată prev. de
art. 450-1, 450-3, 450-5 C. pen. francez, pentru aceste fapte, pedepsele
prevăzute de Codul penal francez fiind închisoare de 15 ani sau amendă 150.000
euro, 3 ani închisoare și respectiv 45.000 euro amendă și 10 ani închisoare și
150.000 euro amendă.
La data de 8
decembrie 2010 s-a procedat la depistarea, identificarea, audierea și reținerea
de către Parchet pentru 24 de ore (de la 8 decembrie 2010 ora 20:45 până la 9
decembrie 2010 ora 20:45, durată din care a fost dedus intervalul de timp de
la ora 14:40 la ora 20:45 din 8 decembrie 2010, interval în care persoana
solicitată a fost depistată, condusă la sediul Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Cluj și audiată) a persoanei solicitate D.L.D., aceasta fiind
prezentată instanței în data de 9 decembrie 2010, cu propunerea de luare a
măsurii arestării pentru o perioadă de 29 de zile, în vederea predării către
statul solicitant.
Instanța a adus la
cunoștința persoanei solicitate drepturile prevăzute de art. 91 din Legea nr.
302/2004, respectiv a informat persoana solicitată cu privire la conținutul
mandatului european de arestare, mandat care a fost emis în vederea cercetării
sale pentru comiterea infracțiunilor de furturi prin efracție în bandă
organizată prev. de art. 132-71, 132-73, 311-1, 311-4, 311-9, 311-13, 311-14 și
311-15 C. pen. francez, fals în acte private și uz de fals prev. de art. 441-1,
441-9, 441-10, 441-11 C. pen. francez, criminalitate organizată prev. de art.
450-1, 450-3, 450-5 C. pen. francez, constând în esență în aceea că ar fi
participat, coordonând în România activitatea infracțională ca și administrator
a 2 societăți comerciale, în perioada 22 - 23 septembrie 2008 la furtul a 3
mini-buldozere marca T., a unui spărgător de piatră hidraulic și a unei
motociclete marca Y. din Bressuire; 26 - 27 aprilie 2009 la furtul a 7
tractoare agricole marca C. din Varois et Chaignot; 12 - 13 ianuarie 2009 la
furtul a 3 încărcătoare telescopice marca M., 3 utilaje de șantier compacte
marca V., 6 cuve de utilaje și 1 ciocan hidraulic marca V.; 2 - 3 februarie
2009 la furtul a 6 tractoare agricole marca V., D. și J.D. din Dampiere; 8 - 9
mai 2009 la furtul a 3 tractoare agricole marca L. din Myans; 20 - 21 februarie
2009 la furtul a 3 tractoare cu cuvă marca C. din Penchard; 11 - 12 mai 2009 la
furtul a 3 tractoare agricole marca F. din Saint Etienne de Saint Geoirs; 8 - 9
iunie 2009 la furtul a 4 tractoare agricole marca J.D. din Escaudoeuvres;
respectiv în 10 și 13, 16 - 17 octombrie 2008, la furtul de mașini grele de
șantier din localitățile Vendenheim și Entzheim. În perioada noiembrie 2008 -
martie 2010, în mai multe rânduri, în diferite locații din Franța, a falsificat
înscrisuri și alte suporturi destinate să facă dovada unui drept sau a unui
fapt având consecințe juridice (bonuri de comandă și facturi de cumpărare
privitoare la vânzarea de mașini grele de șantier). În perioada ianuarie 2008 -
decembrie 2009, în mai multe rânduri, a participat pe teritoriul Franței la o
grupare organizată stabilită în vederea pregătirii și comiterii unor crime și
delicte, precum și tăinuire în bandă organizată a produsului acestor furturi,
pentru aceste fapte, pedepsele prevăzute de Codul penal francez fiind
închisoare de 15 ani sau amendă 150.000 euro, 3 ani închisoare și respectiv
45.000 euro amendă și 10 ani închisoare și 150.000 euro amendă.
Persoanei solicitate
i s-a adus la cunoștință și i s-a explicat regula specialității, aceasta
învederând că nu renunță la regula menționată.
De asemenea, persoana
solicitată a arătat în fața instanței că nu este de acord cu predarea sa către
statul solicitant. S-a procedat la audierea persoanei solicitate, din cuprinsul
acestei declarații reieșind că persoanei solicitate i s-a adus la cunoștință
conținutul mandatului european de arestare, dar nu recunoaște învinuirile care
i se aduc, nu este de acord să fie predat autorităților franceze, nu a fost
niciodată în Franța, este cercetat în România în Dosar nr. 84/D/P/2009 al
D.I.I.C.O.T. - Structura centrală, iar împotriva sa este instituită o măsură a
obligării de a nu părăsi țara.
Curtea constată, pe
de o parte că, faptele care au motivat emiterea mandatului european, sunt dintre
cele care dau loc la predare, potrivit art. 85 din Legea nr. 302/2004
(participarea la un grup criminal organizat, furtul organizat), iar pe de altă
parte, constituie potrivit legii române infracțiunile de furt calificat, fiind
incriminată de art. 209 C. pen. și pedepsită cu până la 15 ani închisoare; fals
în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prev. de art. 290 și art.
291 C. pen., pedepsite cu închisoarea până la 2 ani sau amendă; aderarea la un
grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind
prevenirea și combaterea criminalității organizate.
De asemenea, în cauză
nu există motive obligatorii de refuz al executării mandatului, dintre cele
prev. de art. art. 88 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, iar faptul că persoana
solicitată este supusă unei proceduri penale în România, pentru fapte conexe
faptelor care au motivat mandatul european, nu constituie nici motiv facultativ
de refuz al executării mandatului, nu se circumscrie dispozițiilor art. 88
alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
De altfel,
D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a comunicat instanței faptul că, deși există
conexitate, nu există identitate cu privire la faptele pentru care au fost
emise mandatele europene de arestare de către autoritățile judiciare din Franța
și urmărirea penală în curs, apreciind ca fiind oportună punerea în executare a
mandatelor europene de arestare avându-se în vedere disp. art. 97 alin. (1) din
Legea nr. 302/2004.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs în termen legal persoana solicitată D.L.D.,
solicitând casarea acesteia și respingerea cererii formulată de autoritățile
franceze, întrucât nu a săvârșit infracțiunile pentru care este acuzat și nu a
fost niciodată în Franța.
Examinând legalitatea
și temeinicia hotărârii recurate sub toate aspectele, conform disp. art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul este nefondat pentru
considerentele ce urmează:
Prima instanță a
dispus în mod legal arestarea persoanei solicitate și predarea acesteia
autorităților franceze, în baza mandatului european de arestare emis la data de
9 noiembrie 2010 de către judecător de instrucție C.R.L., de la Tribunalul de
Înaltă Instanță din Nancy, Franța.
În speță, faptele
pentru care s-a emis mandatul european sunt dintre cele care dau loc la predare
prevăzute de art. 85 din Legea nr. 302/2004, nu există motive obligatorii de
refuz al executării mandatului, astfel cum sunt arătate de disp. art. 88 alin.
(1) din aceeași lege.
Persoana solicitată a
arătat că este supusă în România unei proceduri penale pentru aceleași fapte
care au motivat mandatul european de arestare.
D.I.I.C.O.T. -
Structura Centrală a comunicat însă instanței de fond că nu există identitate
cu privire la faptele pentru care s-a emis mandatul european de arestare și cele
care fac obiectul urmăririi penale în România, astfel că nu sunt incidente
disp. art. 88 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, privind refuzul
executării mandatului.
Față de
considerentele expuse, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc.
pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de persoana
solicitată, iar conform art. 80 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare
rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de persoana solicitată D.L.D. împotriva Sentinței
penale nr. 49 din 9 decembrie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de
minori.
Cheltuielile
judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul parțial
pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 25 RON, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 20 decembrie 2010.