ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1350/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin reclamantul B.I. a chemat

în judecată pe pârâtul Ministerul Justiției solicitând daune morale în sumă de 25.000

RON, pentru toate hotărârile penale și civile în care a fost neîndreptățit de către

instanțe.

Prin sentința nr. 1624 din 29 iunie 2007, Tribunalul

Caraș-Severin a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de

Apel Timișoara, în raport de prevederile art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare

în cauză în care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în raport

de obiectul cererii deduse judecății.

Prin sentința nr. 239 din 3 octombrie 2007, Curtea

de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea

reclamantului B.I. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală

pasivă.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, prima instanță

a reținut faptul că, în virtutea principiului disponibilității părții, pentru ca

persoana chemată în judecată să dobândească rolul de subiect pasiv este necesar

ca acesteia să-i poată fi opuse obligații corelative unor drepturi, atât drepturile,

cât și obligațiile fiind necesar a forma un conținut reglementat de anumite norme

juridice. În speță, prin obiectul reclamat nu s-au evidențiat din elementele raportului

juridic nici măcar care sunt drepturile solicitate, fără o coerență în formularea

lor, ceea ce conduce la lipsirea de calitate a subiectului pasiv, respectiv a părții

căreia să îi incumbe obligații posibil a intra în conținutul raportului juridic.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul

B.I..

În motivare, recurentul a arătat că a hotărârea

atacată este nelegală și netemeinică, întrucât instanța de fond nu a citit cererea

de chemare în judecată și a încadrat în mod greșit acțiunea ca fiind de contencios

administrativ. În plus, recurentul a susținut că Ministerul Justiției are calitate

procesuală pasivă, deoarece nu a răspuns la pretențiile sale.

Intimatul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare

în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând sentința recurată, în raport cu criticile

formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta

Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse

în continuare.

Sentința criticată este legală și temeinică, în

speță nefiind incidente cazurile prevăzute de art. 304 sau art. 304

1

C. proc. civ, în vederea casării sau modificării hotărârii.

În ceea ce privește prima critică privind necompetența

materială a instanței de contencios administrativ, Înalta Curte apreciază ca acesta

este nefondată, în condițiile în care în cuprinsul cererii de chemare în judecată

recurentul-reclamant a arătat că formulează o acțiune în contencios administrativ.

Pe de altă parte, calitatea procesuală pasivă

presupune existența unei identități între persoana celui chemat în judecată și cel

obligat în raportul juridic dedus judecății

Or, având în vedere că într-un proces, calitatea

de pârât poate aparține numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau

nu a recunoscut un drept, în cauza de față, în raport de obiectul acțiunii și de

motivarea în fapt și în drept a acesteia, rezultă că Ministerul Justiției este lipsit

de legitimare procesuală.

De menționat că în conformitate cu prevederile

H.G. nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, modificat,

acesta este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate

juridică, în subordinea Guvernului, care „asigură elaborarea, coordonarea și aplicarea

strategiei și a programului de guvernare, în vederea bunei funcționări a justiției

ca serviciu public și veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile

democratice ale statului de drept”.

În acest sens, în vederea realizării și exercitării

obiectivelor și funcțiilor din domeniul său de activitate, Ministerul Justiției

îndeplinește anumite atribuții specifice, strict determinate de lege, iar în calitatea

sa de autoritate de stat, asigură controlul asupra aplicării unitare și respectării

reglementărilor legale privind organizarea și funcționarea instituțiilor și unităților

care își desfășoară activitatea sub autoritatea sau în subordinea sa, prevăzute

în anexa 3 la H.G. nr. 83/2005.

Pe de altă parte, Înalta Curte apreciază că este

nefondată critica recurentului referitoare la faptul că prima instanță nu a citit

cererea de chemare în judecată. Astfel, pentru a se pronunța asupra excepției lipsei

calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției, instanța a analizat

acțiunea în raport cu întâmpinarea depusă de pârât, concluzionând în mod argumentat

că acțiunea este îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În consecință, în raport de considerentele anterior

expuse și de prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu art. 20

din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B.I., împotriva

sentinței civile nr. 239 din 3 octombrie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția

contencios, administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 martie

2008.