ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5110/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5110/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin soluția Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii din 8 aprilie 2010, înregistrată pe ordinea de zi soluționată, sub
numărul 9298/1154/2010, s-a respins, ca nefondată, plângerea prealabilă formulată
împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2010 a secției pentru judecători și a hotărârii
nr. 72 din 28 ianuarie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin
care a fost respinsă candidatura lui J.E. pentru ocuparea funcției de judecător,
în urma concursului de admitere în magistratură, organizat la data de 15 noiembrie
2009, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 22
6
alin. (2) din Regulamentul aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior
al Magistraturii nr. 152 din 1 martie 2006 modificată și completată (privind organizarea
și desfășurare concursului de admitere în magistratură, precum și procedura de numire
în funcțiile de judecător și procuror, fără concurs) și respectiv, s-a dispus înaintarea
către Președintele României a propunerilor de numire în funcția de judecător și
procuror pentru candidații admiși la concursul mai sus menționat.
Soluția de respingere
a plângerii prealabile formulate împotriva celor două hotărâri ale Consiliului Superior
al Magistraturii a fost contestată de J.E. printr-o cerere intitulată recurs, al
cărei temei de drept nu a fost indicat, criticându-se ca disproporționată în raport
de circumstanțele cauzei concluzia neîndeplinirii condiției bunei reputații pentru
accesul în corpul magistraților.
Apărările Consiliului
Superior al Magistraturii față de contestația formulată de J.E. au fost axate în
principal pe inadmisibilitatea recursului în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea
nr. 317/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar în subsidiar
pe excepția de necompetență materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție în
conformitate cu art. 84 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
privind contenciosul administrativ.
În temeiul art. 137
alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va examina cu prioritate excepția necompetenței
materiale a Înaltei Curți în considerarea art. 84 C. proc. civ. potrivit căruia,
„cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil
făcută chiar dacă poartă denumirea greșită”.
Potrivit art. 29
alin. (7) cu referire la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 republicată cu
modificările și completările ulterioare pot fi atacate de orice persoană interesată,
la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție
hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile
judecătorilor și procurorilor.
În speță, așa cum se poate
lesne observa din actele dosarului, petentul nu are calitatea de judecător sau procuror
și deci, contestația sa nu vizează o hotărâre din categoria celor menționate expres
în art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Având în vedere însă că
plângerea prealabilă ce a fost soluționată de Consiliul Superior al Magistraturii
sub nr. 9298/1154/2010 privește alte două acte/hotărâri adoptate de această autoritate
în exercitarea atribuțiilor sale, care au caracterul juridic al unor acte administrative
și care nu fac obiectul unor prevederi legale exprese, Înalta Curte consideră că
acestea pot face obiectul controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios
administrativ în conformitate cu Legea nr. 554/2004 modificată și completată.
În acest context, în baza
art. 158 și art. 159 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu are competența
de a judeca cererea formulată de J.E. și intitulată „recurs” și în baza art. 10
alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată va trimite cauza spre
competentă soluționare Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal.
Toate aspectele legate
de admisibilitatea cererii și de temeinicia acesteia, detaliate în cuprinsul întâmpinării
depuse de Consiliul Superior al Magistraturii vor fi analizate numai de instanța
competentă material.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competența de
soluționare a cauzei privind pe J.E. și Consiliul Superior al Magistraturii, în
favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 18 noiembrie 2010.