ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2775/2012

Asupra

recursului penal de față, constată următoarele:

Prin

rezoluția nr. 385/P/2011 din 06 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Cluj s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (1) raportat la art. 10 lit.

d) și g) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de notarul public P.M.

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., fals intelectual prevăzută de art.

289 C. pen., complicitate la fals în declarații prevăzută de art. 26 raportat

la art. 292 C. pen. și complicitate la uz de fals prevăzută de art. 26 raportat

la art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., precum și față de

numitele B.V. și N.M. sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de

abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzutăde art. 26 raportat la

art. 246 C. pen., complicitate la fals intelectual prevăzută de art. 26

raportat la art. 289 C. pen., fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen.

și uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen.

Plângerea

formulată de petentul H.M.A. împotriva soluției procurorului, în temeiul

dispozițiilor art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin

rezoluția nr. 185/11/2/2012 din 01 martie 2012 a Procurorului General al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Nemulțumit de

modul de rezolvare a plângerilor sale la nivelul Ministerului Public, petentul H.M.A.

a formulat o nouă plângere, întemeiată pe dispozițiile art. 278

1

C.

proc. pen., pe care a adresat-o Curții de Apel Cluj.

Prin sentința

penală definitivă nr. 50 din 19 aprilie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția

penală și de minori, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de

petentul H.M.A. împotriva rezoluției nr. 385/P/2011 din 06 februarie 2012 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, menținându-se rezoluția atacată.

La data de 24

aprilie 2012, petentul H.M.A. a declarat recurs împotriva sentinței penale nr.

50 din 19 aprilie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub

nr. 361/33/2012.

La termenul

fixat pentru soluționarea recursului, 11 septembrie 2012, reprezentantul

parchetului a invocat, în temeiul art. 385

5

pct. 1 teza a II-a C.

proc. pen. raportat la art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., excepția

inadmisibilității recursului declarat de petent.

Analizând

recursul declarat de petentul H.M.A., Înalta Curte constată că acesta este

inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Legea

procesuală penală a stabilit un cadru corespunzător dispozițiilor art. 129 din

Constituția României, revizuită, cu referire la art. 21 din Legea fundamentală,

pentru realizarea protecției judiciare a drepturilor subiective, de natură a

satisface exigențele art. 1, 5, 6 și 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În

consecință, revine părții interesate obligația de a alege și exercita în

condițiile legii calea procesuală prevăzută în C. proc. pen.

Astfel,

corespunzător principiului constituțional al exercitării căilor de atac numai

în condițiile legii, legea procesuală penală a reglementat cadrul căilor de

atac, determinând hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judecătoresc,

căile de atac și titularii acestora, precum și cazurile de casare.

Dispozițiile

art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010 au modificat prevederile art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., în sensul că hotărârea judecătorului, pronunțată

potrivit alin. (8) al aceluiași text de lege, este definitivă.

Prin urmare,

se constată că sentința penală nr. 50 din 19 aprilie 2012 a Curții de Apel Cluj,

secția penală și de minori, pronunțată sub imperiul modificărilor legislative

instituite de Legea nr. 202/2010, este definitivă și nu face parte din

categoria hotărârilor supuse recursului.

În

consecință, recursul declarat de petentul H.M.A. împotriva unei hotărâri care

nu intră în categoria hotărârilor prevăzute de art. 385 C. proc. pen. ce pot fi

recurate, este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare, cererile formulate de

petent neputând fi valorificate decât în cadrul legalei învestiri a instanței.

În temeiul

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul-petent va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petentul H.M.A. împotriva sentinței penale

nr. 50 din 19 aprilie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul-petent la

plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică,

azi 11 septembrie 2012.