ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1475/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Rezoluția nr. 886/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de V.G.E., judecător la Tribunalul Brăila față de care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen. și fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen., întrucât faptele reclamate nu se confirmă. Pentru a dispune astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a indicat următoarele: La data de 19 iunie 2009 petiționarul B.O., din Brăila, a formulat o plângere penală împotriva lui V.G.E., judecător la Tribunalul Brăila solicitând efectuarea de cercetări față de aceasta sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 246 C. pen.

raportat la 248 1 C. pen. și fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., întrucât la data de 28 aprilie 2009, deși a depus o cerere la Tribunalul Brăila pentru acordarea unui termen în Dosarul nr. 1157/113/2009, în care avea calitatea de reclamant, deoarece la da 30 aprilie 2009 avea termen și la Curtea de Apel Galați, aceasta nu a ținut cont și a pronunțat Sentința nr. 317/FCA prin care i-a respins acțiunea. Din actele premergătoare efectuate în cauză au rezultat următoarele: La data de 19 martie 2009 petiționarul B.O. a formulat o cerere contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Galați având ca obiect pretenții, înregistrându-se pe rolul Tribunalului Brăila, secția comercială și contencios administrativ, sub nr. 1157/113/2009.

Prin Sentința nr. 317/FCA din 30 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, în Dosarul nr. 1157/113/2009 acțiunea formulată de petiționarul B.O. a fost anulată ca netimbrată. La data de 25 martie 2009 petiționarul a fost citat pentru termenul de 30 aprilie să depună taxă judiciară de timbru în sumă de 4 RON și timbru judiciar sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată. Or, petiționarul nu a achitat taxa judiciară de timbru și nici timbrul judiciar până la termenul de 30 aprilie 2009. La data de 19 iunie 2009 petiționarul a declarat recurs împotriva Sentinței nr. 317/FCA din 30 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, cauza înregistrându-se pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. 1157/113/2009, având termen de judecată la data de 6 octombrie 2009. Potrivit dispozițiilor art. 114 C. proc.

civ. "la primirea cererii de chemare în judecată, președintele (...) va verifica dacă aceasta întrunește cerințele prevăzute de lege". În conformitate cu prevederile art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, acțiunile, cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare", astfel "cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege - cererea cu caracter patrimonial prin care se solicită și repararea pagubelor suferite - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 30 lei". Dispozițiile art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege arată că taxele judiciare se plătesc anticipat, iar dacă taxa judiciară de timbru nu a fost achitată la înregistrarea cererii, în cauză s-a pus în vedere petiționarului achitarea ei până la primul termen de judecată.

Neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii, conform prevederilor art. 20 alin. (3) din aceeași lege. Întrucât petiționarul nu a făcut dovada îndeplinirii obligației legale de plată a taxelor menționate pentru termenul ce i-a fost acordat în acest sens, instanța, în temeiul art. 137 C. proc. civ. în referire la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/2007, a anulat ca netimbrată acțiunea. Din conținutul actelor premergătoare efectuate în cauză a rezultat că judecătorul V.G.E. de la Tribunalul Brăila nu a săvârșit nicio faptă penală cu prilejul pronunțării Sentinței nr. 317/FCA din data de 30 aprilie 2009 în Dosarul nr. 1157/113/2009, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceasta pentru infracțiunile reclamate de petiționar, întrucât acestea nu se confirmă.

Prin Rezoluția nr. 1059/11/2/2009 din 14 septembrie 2009 a Procurorului general de la parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați s-a respins plângerea petentului B.O. împotriva Rezoluției nr. 886/P/2009 ca nefondată. S-a reținut că în cauză nu sunt indicii privind comiterea vreunei fapte penale, sens în care în mod legal procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul V.G.E. Analizând și coroborând probatoriile administrate în faza actelor premergătoare de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, prin raportare la susținerile petentului B.O., s-a constatat și de către instanța de fond că plângerea formulată de acesta este nefondată. În continuare petentul a înțeles a exercita și calea de atac a recursului.

Este de reținut că petentul B.O. a formulat plângere penală împotriva intimatei V.G.E., judecător la Tribunalul Brăila, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată și fals intelectual. În motivarea plângerii petentul și-a exprimat nemulțumirea față de soluția pronunțată de intimată prin Sentința civilă nr. 317 din 30 aprilie 2009, susținând că deși a formulat o cerere de amânare, instanța nu a ținut cont de acea cerere și a dispus anularea ca netimbrată a acțiunii în care avea calitatea de reclamant. Așa cum s-a reținut și prin rezoluția atacată, în cauză nu există indicii privind comiterea vreunei fapte penale de către intimata V.G.E.. Conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali.

Aspectele invocate de petent în plângere, reiterate sub aspectul unor nulități invocate în recurs, nu sunt de natură să implice existența unei fapte penale, ci acestea pot constitui motive pentru exercitarea unei căi de atac împotriva hotărârii pronunțate de intimată. Pronunțarea unei soluții judecătorești în detrimentul vreunei părți implicate într-un litigiu nu atrage imediat incidența legii penale. Pentru atragerea răspunderii penale este necesar ca faptele invocate de petent să existe în materialitatea lor, să fie prevăzute de lege ca infracțiune și să fie comise cu vinovăție de persoana împotriva căreia a fost formulată plângerea penală. În speță însă, probatoriile administrate în faza actelor premergătoare nu confirmă existența vreunei infracțiuni, motiv pentru care considerăm că în mod just s-a dispus neînceperea urmăririi penale iar instanța a confirmat o astfel de situație.

Așa fiind, recursul de față urmează a fi respins ca nefondat pe considerentele art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul B.O. împotriva Sentinței penale nr. 213/F din 16 noiembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală. Obligă recurentul-petiționar la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 aprilie 2010.