ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2846/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2846/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea

înregistrată la data de 2 noiembrie 2010 pe rolul Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat

în contradictoriu cu pârâtul R.I. să se constate calitatea pârâtului de

lucrător al Securității.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că, prin cererea din 10 februarie 2009, petenta I.D.

a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al

Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la

instrumentarea Dosarului nr. 1211815 (cota C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul

figurează în volumul 1 C.N.S.A.S. a precizat că cererea este legală în raport

cu prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.

Din cuprinsul notei

de constatare din

28

iulie

2010 și al

înscrisurilor atașate în probațiune, pârâtul, având gradul de locotenent major

în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Arad, Serviciul 1, în cadrul

supravegherii informative a unei persoane semnalată ca un „element nemulțumit –

atitudine care a degenerat în manifestări dușmănoase, postându-se în conduita

personală pe o poziție legionară și anticomunistă”, a propus următoarele măsuri

informativ-operative:

- „se va dirija în continuare

inf. A. care se bucură de încrederea deplină a celui urmărit, fiind și colegi de

muncă, pentru a ne semnala comportarea și anturajul de la locul de muncă, precum

și discuțiile pe care I.I. le poartă cu diferiți colegi, comentariile pe care le

face referitor la unele evenimente politice interne și internaționale”;

- „pentru stabilirea faptului

dacă I.I. menține legături cu persoane din fostul său anturaj, va fi dirijat inf.

I., care dispune de posibilități pe lângă elementele în cauză, și prin natura serviciului

poate veni în contact cu ele”;

- „în scopul stabilirii

modului în care I.I. se achită de sarcinile profesionale la locul de muncă, va fi

dirijat și inf. V. /…/ care lucrează într-un birou alăturat și are posibilitatea

de a veni în contact cu I.I. și colegii acestuia”;

- „pentru cunoașterea

legăturilor obiectivului în afara locului de muncă, se va solicita biroului F. punerea

în filaj pe o perioadă ce se va stabili în funcție de situația operativă”;

- „prin biroul S. vom

lua măsura interceptării corespondenței interne a celui urmărit, în scopul stabilirii

relațiilor și preocupărilor sale prezente și persoanele cu care întreține astfel

de relații”;

- „pentru stabilirea preocupărilor

sale și comportării la domiciliu, și pentru completarea și verificarea informațiilor

ce se obțin prin rețea, vom studia posibilitatea folosirii mijloacelor speciale

A.S.T. (interceptarea postului telefonic) la domiciliului obiectivului”;

- Reclamantul a arătat

că, în aceeași calitate, în cadrul urmăririi informative a unei persoane, fost membru

al organizației subversive „Mișcarea Națională de Eliberare” și membru al cultului

baptist, pârâtul a dispus următoarele măsuri informativ-operative, pentru „adâncirea

cunoașterii întregii sale activități și a concepțiilor sale prezente, în scopul

prevenirii unei eventuale acțiuni de îndoctrinare a unor elemente tinere de la locul

său de muncă sau în cadrul sectei în care activează”; „stabilirea și identificarea

tuturor legăturilor sale de natură dușmănoasă, în scopul verificării și contracarării

permanentizării acestor relații”, precum și pentru „influențarea sa de către organele

noastre în scopul renunțării la concepțiile din trecut și încadrarea lui pe o poziție

loială orânduirii noastre”;

- „Prin dirijarea mai

intensivă a informatorului F. se va stabili activitatea sa concretă în cadrul sectei

baptiste /…/, cât și poziția sa prezentă în legătură cu evenimentele politice mai

importante interne și internaționale”;

- „Se va dirija pe lângă

obiectiv informatorul B. /…/ care se bucură de încrederea lui în scopul stabilirii

concepțiilor de natură dușmănoasă și preocupările pe care le are în legătură cu

contactarea unor foști legionari, precum și pentru a stabili dacă nu are preocupări

de îndoctrinare a unor elemente tinere cu care vine în contact”;

- „Vor fi luați în studiu

pentru atragere la colaborare numiții A.T. și T.C., care au fost semnalați cu relații

mai apropiate cu obiectivul, în vederea recrutării celui mai corespunzător dintre

ei”;

- „În colaborare cu grupa

de investigații se va studia posibilitatea încadrării lui informative la domiciliu

prin rețeaua ofițerului de investigații din sector, în scopul stabilirii persoanelor

care-l vizitează la domiciliu și pentru depistarea unor materiale pe care eventual

le-ar deține ilegal la domiciliu”;

„În vederea stabilirii

unor noi legături și a deplasărilor pe care le face în Arad, va fi cerut sprijinul

compartimentului de filaj, pentru a fi urmărit în anumite perioade impuse de situația

operativă.”

- „În vederea cunoașterii

legăturilor sale din țară și natura acestora, se va cere la grupa a 6-a punerea

sub control a corespondenței sale interne”;

- „Periodic va fi invitat

la sediul organelor noastre pentru a-l influența să renunțe la vechile concepții”;

Susține reclamantul că

pârâtul a dispus interceptarea corespondenței unei persoane, urmărită prin dosar

de supraveghere informativă, pentru „a i se cunoaște concepțiile politice și anturajul.”

Totodată, reclamantul

arată că măsurile dispuse au fost puse în aplicare de către pârât.

Așadar, după cum rezultă

din cuprinsul documentelor atașate Notei de Constatare, activitățile desfășurate

de pârât au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată: dreptul

la viață privată; dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor; libertatea

gândirii, a conștiinței și a religiei, astfel că pârâtul se încadrează în definiția

dată de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

de fond

Prin sentința civilă

nr. 3819 din 31 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamant și a constatat calitatea pârâtului

R.I. de lucrător al securității.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut în esență că:

Pârâtul, având gradul

de locotenent major în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Arad, Serviciul

1, a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți

fundamentale ale omului.

În concret, cu prilejul

supravegherii informative a unei persoane semnalată ca un „element nemulțumit-atitudine

care a degenerat în manifestări dușmănoase, postându-se în conduita personală pe

o poziție legionară și anticomunistă”, pârâtul R.I. a propus măsuri informativ-operative

de dirijare a unor surse în anturajul urmăritului I.I. pentru a semnala comportamentul

și discuțiile pe care le poartă la locul de muncă, dacă se achită de sarcinile profesionale,

dacă mai ține legătura cu persoane din fostul anturaj, precum și verificarea informațiilor

obținute de la surse prin interceptarea postului telefonic și a corespondenței.

Astfel cum rezultă din

raportul aprobat la data de 25 ianuarie 1976 în Dosar nr. 1211815, vol. 1 C.N.S.A.S.-dosarul

cauzei, Planul de acțiune aprobat la data de 28 iunie 1973 în dosarul cu același

număr al C.N.S.A.S. –dosarul cauzei, pârâtul a pus în aplicare aceste măsuri informativ-operative.

În Dosarul nr. 14127,

cotă C.N.S.A.S., în cadrul urmăririi informative a unei persoane - fost membru al

organizației subversive „Mișcarea Națională de Eliberare” și membru al cultului

baptist, pârâtul a dispus de asemenea măsuri informativ-operative constând în dirijarea

pe lângă obiectiv a surselor F. și B. pentru a stabili „…activitatea sa concretă

în cadrul sectei baptiste/…/”, „…stabilirii concepțiilor de natură dușmănoasă…”,

precum și a stabilirii persoanelor care-l vizitează la domiciliu și depistarea eventualelor

materiale pe care le-ar deține ilegal la domiciliu.

Într-un alt caz (Dosar

nr. 1527/2, cotă C.N.S.A.S.), pârâtul a dispus interceptarea corespondenței unei

persoane urmărită prin dosar de supraveghere informativă pentru „a i se cunoaște

concepțiile politice și anturajul”.

În aceste condiții activitatea

pârâtului se circumscrie definiției prevăzute de art. 2 din lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008, întrucât a avut calitatea de ofițer al organelor de securitate și,

prin activitatea sa, a îngrădit dreptul la viață privată, dreptul la libertatea

de exprimare și libertatea opiniilor, precum și libertatea gândirii, a conștiinței

și a religiei.

pârâtul R.I. împotriva sentinței civile nr. 3819 din 31 mai 2011 a Curții de Apel

București

Motivele de recurs sunt

întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., când hotărârea pronunțată

este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită

a legii.

3.1. Instanța de fond

susține în mod eronat că măsurile preconizate, dar nematerializate în documente

ulterioare, au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului, recunoscute și garantate de legislația în vigoare de la acea dată, dreptul

la viață privată, dreptul la libertatea de exprimare și a opiniilor, libertatea

gândirii, conștiinței și a religiilor.

La dosar nu au fost depuse

documente din care să rezulte că persoanele monitorizate au reclamat încălcarea

drepturilor.

Numai persoana afectată

poate să decidă dacă i s-au încălcat anumite drepturi.

3.2. Dacă s-ar admite

că interceptarea ilegală a corespondenței ar fi un act de imixtiune în viața privată

a unei persoane, fapta constituie infracțiune ce se pedepsește de o instanță penală,

iar C.N.S.A.S. nu are competența să emită acte în materie.

3.3. Instanța de fond

a încălcat un principiu de drept: interzicerea condamnării pentru un act care nu

a constituit un delict penal la momentul comiterii lui.

3.4. Atunci când instanța

constată o încălcare a dreptului la viața privată, trebuie să se facă o analiză

asupra circumstanțelor concrete în care s-a produs pentru a se putea stabili dacă

o asemenea ingerință este permisă.

În acest sens, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului aplică așa-zisul „text al legalității”, în care este

prevăzută existența unui scop legitim.

În speță, obiectul ingerinței

este securitatea națională.

3.5. Instanța de fond

a omis, în motivarea hotărârii, analizarea „scopului menținerii puterii totalitar

comuniste”, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de

art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

3.6. Prima instanță a

ignorat apărările formulate în întâmpinare, reținând doar ce a susținut reclamantul.

II. Considerentele Înaltei

Curți – instanța competentă să soluționeze calea de atac exercitată

Recursul este nefondat.

1.1. Potrivit art. 2

lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, lucrător al Securității este persoana care, în calitate

de ofițer/ subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate,

inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care

a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Existența unei plângeri

a persoanei vătămate, astfel cum pretinde recurentul, nu este o condiție care trebuie

îndeplinită din perspectiva prevederilor O.U.G. nr. 24/2008.

Actul normativ incident

în speță, prevede existența unei cereri adresată C.N.S.A.S. de către fiica aceluiași

urmărit (I.D., pentru I.I.), întemeiată pe dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G.

nr. 24/2008, scop în care se declanșează procedura de verificare a calității de

lucrător al Securității pentru ofițerul/ subofițerul în cauză.

1.2. Infracțiunea de violare

a secretului corespondenței prevăzută în Codul penal nu are nicio legătură cu dispozițiile

O.U.G. nr. 24/2008 care permit deconspirarea lucrătorilor/ colaboratorilor Securității.

Recurentul nu este acuzat

de săvârșirea unei fapte penale, ci de îngrădirea/ suprimarea unor drepturi și libertăți

fundamentale ale omului, într-o anumită perioadă a societății românești pe care

legea nu le încadrează ca fiind infracțiuni.

1.3. Recurentul nu poate

susține că ingerința era permisă în scopul apărării securității naționale, deoarece

pentru perioada 1945-1989 sunt analizate drepturile și libertățile fundamentale

ale omului prevăzute în Constituția de la acea dată și în Convențiile la care România

era parte, respectiv Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Or, Convenția Europeană

a Drepturilor Omului nu era semnată și acceptată de statul comunist, astfel încât

prevederile acestui act nu pot fi invocate în apărarea ca motive de recurs.

1.4. Condiția „scopului

susținerii puterii totalitar comuniste” nu este prevăzută de O.U.G. nr. 24/2008

ca o condiție suplimentară ce trebuie dovedită. Este necesar a se demonstra numai

că lucrătorul a realizat îngrădirea sau suprimarea drepturilor ca o consecință a

activității sale și nu ca persoană privată.

1.5. Apărările din întâmpinare

au fost analizate de către prima instanță și înlăturate fără a fi motivată opțiunea,

însă motivul de recurs este nefondat, acestea fiind reiterate prin motivele de recurs

și analizate în prezenta decizie.

întrunite motivele invocate, în temeiul art. 312 alin. (1), teza a II-a C.

proc. civ., coroborate cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și

completată, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de R.I. împotriva sentinței civile nr. 3819 din 31 mai 2011 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie

2012.