ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7671/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 20 iulie 2011, sub nr. 6684/2/2011, reclamantul C.N.S.A.S., a formulat acțiune în constatarea calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul C.R.A. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea din 18 iunie 2009, adresată C.N.S.A.S. de către S.I., s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea Dosarului fond informativ nr. I/235033 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul C.R.A.

figurează în vol. 1, filele 17, 92 - 96,105, 110, 111, 119. S-a arătat că din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/1315 din 15 iunie 2011, precum și al înscrisurilor atașate, pârâtul C.R.A., cu gradul de locotenent în cadrul Serviciului 9, Direcția a III-a, a dirijat o sursă aflată în legătura domniei sale asupra unei persoane semnalată, propunând mai multe măsuri informativ-operative, măsuri care au fost puse in aplicare. S-a arătat că într-un alt caz, pârâtul, în calitate de locotenent în cadrul Serviciului 9 Direcția a III-a, a propus luarea în lucru prin dosar de urmărire informativă a unei persoane semnalată că „face comentarii deosebit de dușmănoase la adresa politicii partidului și statului” propunând măsuri informativ-operative în acest dosar de urmărire informativă.

S-a apreciat de către reclamant că activitățile desfășurate de pârât, în calitate de angajat al fostei Securități, au încălcat dreptul la secretul convorbirilor telefonice și la viață privată, drept fundamental prevăzut de art. 33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internațional cu privire la D.C.P., fiind asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 Pârâtul C.R.A., a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca netemeinică, arătând că a acționat legal și constituțional, într-un sistem legiferat militarizat și de interes public - siguranța naționala a statului - ca ofițer de informații cu atribuții numai pe linia muncii de contraspionaj.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. nr. 1673 din 7 martie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis cererea formulată de reclamantul C.N.P.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul C.R.A. și s-a constatat calitatea de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul C.R.A. Pentru a se pronunța această sentință, Curtea de Apel a reținut că din actele existente la dosarul cauzei, respectiv Nota de Constatare nr. DI/I/1315 din 15 iunie 2011 și a înscrisurilor atașate acesteia, rezultă că pârâtul C.R.A. a avut gradul de locotenent în cadrul Serviciului 9, Direcția a III-a (Securitatea Municipiului București), fiind îndeplinită prima condiție impusă de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008, în sensul că pârâtul a avut calitatea de ofițer al Securității. S-a reținut, de asemenea, că pârâtul a dirijat o „sursă” aflată în legătura domniei sale asupra persoanei semnalate (S.I.) iar in cadrul dosarului de urmărire informativă a persoanei la care s-a făcut referire pârâtul a propus mai multe măsuri informativ-operative, respectiv instruirea diferențiată cu sarcini concrete și dirijarea surselor <D.>, <N.> și <T.> în vederea cunoașterii comportamentului obiectivului la locul de muncă, instruirea și dirijarea sursei <V.>, pentru a avea în vedere relațiile dintre urmărit și S.Y., ziarist chinez; recrutarea unei surse cu posibilități de infiltrare pe lângă obiectiv, controlarea prin mijloace T.O.

și prin rețeaua informativă din obiectiva întâlnirilor oficiale dintre urmărit și S.S., corespondent permanent la București ai ziarului P.C. japonez <A.>; obținerea de date privind legăturile urmăritului cu foștii săi colegi din M.A.E."; controlarea activității acestuia prin mijloace T.O. mobile și prin filaj pe momente operative in timpul primirii unei delegații japoneze; identificarea și verificarea legăturilor acestuia; intensificarea controlului în preajma evenimentelor social-politice de amploare; efectuarea unui studiu privind posibilitățile instalării de mijloace T.O. complexe la domiciliul și în biroul obiectivului; prin intermediul surselor cu posibilități pe lângă obiectiv, stabilirea perioadei când urmăritul se va deplasa în teritoriu (concediu, misiuni, etc), pentru a-l semnala organului competent pe raza căruia se deplasează; obținerea mulajului de pe chei și efectuarea unei percheziții secrete ta domiciliu, măsuri care au fost puse în aplicare.

De asemenea, s-a reținut că în aceeași acțiune informativă, pârâtul a dirijat o sursă din legătura personală a domniei sale „să profite de venirile persoanei urmărite în redacție pentru a intra în discuție cu el (folosind și faptul că l-a avut asistent în facultate și apoi coleg de redacție) pentru a-l determina să-și precizeze poziția față de mutarea la redacția <Materiale informative> și, eventual, fără să forțeze nota, să obțină date din care să rezulte cum privește <S.> îndepărtarea sa din M.A.E. Ulterior, pârâtul a solicitat Securității Municipiului București urmărirea membrilor familiei persoanei citate mai sus „în vederea stabilirii posibilităților de a obține mulajul după cheile locuinței celei în cauză.

S-a mai reținut că, într-un alt caz, pârâtul, în calitate de locotenent în cadrul Serviciului 9 Direcția a III-a, a propus luarea în lucru prin dosar de urmărire informativă a unei persoane semnalată că „face comentarii deosebit de dușmănoase la adresa politicii partidului și statului, precum și a conducerii de partid și de stat, fiind nemulțumit de faptul că nu a fost promovat în funcție", propunând de asemenea o serie ce măsuri informativ-operative, respectiv instruirea surselor <C.>, <M.> și <M.>, pentru a stabili comportamentul obiectivului ; selecționarea și luarea în studiu, în vederea recrutării, a 3-4 persoane care fac parte din cercul de relații apropiat al obiectivului; recrutarea a 1 - 2 persoane din anturajul urmăritului, pentru a pătrunde in intimitatea acestuia și să cunoască îndeosebi relațiile și activitățile sale extraprofesionale; folosirea mijloacelor T.O.

de tip I.C.T. (tehnică operativă folosită la interceptarea convorbirilor telefonice); obținerea mulajului de la cheile de intrare în locuința celui în cauză; efectuarea unei percheziții domiciliare secretă pentru instalarea mijloacelor T.O. complexe la domiciliu; efectuarea de investigații complexe la domiciliul actual al urmăritului, precum și la domiciliile sale anterioare; filarea acestuia; urmărirea in eventualitatea deplasării in provincie. În consecință, judecătorul fondului a reținut că și a doua condiție prevăzută de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 este îndeplinită în sensul că prin acțiunile întreprinse în calitatea sa de angajat al organelor Securității, pârâtul a adus atingere dreptului dreptul la secretul convorbirilor telefonice și la viață privată, drept fundamental prevăzut de art. 33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internațional cu privire la D.C.P.

Cât privește apărările pârâtului vizând lipsa de mandat expres a C.N.S.A.S. referitor la o parte din înscrisurile pe baza cărora și-a întemeiat susținerile din cererea de constatare a calității de lucrător și care priveau activitatea de urmărire efectuată de pârât în legătură cu o altă persoană decât cea care a sesizat reclamantul în temeiul O.U.G. nr. 24/2008, Curtea de Apel a constatat că sunt neîntemeiate întrucât, activitatea de verificare a calității de lucrător se raportează la întreaga activitate a persoanei verificate, iar nu numai la documentul sau documentele întocmite de pârât în dosarul petentului.

De asemenea, au fost respinse și susținerile pârâtului potrivit cu care activitatea sa, cu un pronunțat caracter de prevenire a acțiunilor de spionaj a fost în concordanță cu dispozițiile legale și constituționale de la acea dată, având ca scop apărarea securității statului roman, întrucât nu au fost identificate ipoteze de excepție care să excludă constatarea calității de lucrător în situația în care cele condiții la care s-a făcut referire anterior (prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 sunt îndeplinite. Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul C.R.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea cererii de recurs, în esență, recurentul C.R.A.

a arătat următoarele: - C.N.S.A.S. a extins în mod abuziv verificările, fără a exista o solicitare și o cerere legală din partea titularului Dosarului nr. I/2166/UV. - Atribuirea calității de lucrător al Securității în sarcina sa, arată recurentul - pârât, s-a făcut de către instanța de judecată în mod eronat, în baza unor probe incorecte, nereale, confuze. A arătat recurentul că supravegherea informatică a lui I.S. a fost oficială și în baza unui ordin rezolutiv de a fi lucrat calificat pentru a se clarifica suspiciunea de trădare, informația fiind verificată anterior de cel puțin două linii informative absolut separate și dusese la retragerea sa de la post din motive disciplinare.

- Recurentul a arătat că fiind tânăr ofițer a proiectat și conceput în luna iunie 1989, în baza unei note de analiză a dosarului respectiv și pe baza informațiilor existente în dosar, un plan de măsuri care nu puteau fi realizate în totalitate, care dovedeau doar talentul și profesionalismul anticipativ, la limita fanteziei, ale abstractului, specifice muncii de informații, care se cer delimitate de concretul real sau pragmatic al măsurilor efectiv realizate. - Se arată că interceptările, transcrierile interceptărilor, investigațiile la domiciliu și la locurile de muncă ale membrilor familiei „S.” au fost efectuate de unitatea specializată și nu de către recurent. Mai arată recurentul că, conținutul interceptărilor nu prezintă elemente de viață privată ci elemente operative care erau necesare în procesul de clarificare a suspiciunii de trădare, nefiind vizate comentariile sau concepțiile politice ale obiectivului.

S-a mai arătat, de asemenea că nici una din măsurile propuse nu putea fi pusă în aplicare fără aprobarea șefilor ierarhici conform reglementărilor în vigoare la acea dată. - Instanța de fond nu a dat dovadă de rol activ, a respins în mod eronat probele solicitate de pârâtul recurent privind lezarea drepturilor fundamentale ale lui S.Ion, ofițer acoperit, informator gazdă, sursă - membru P.C.R. În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ., Constituția României. Procedura în fața instanței de recurs Recurentul - pârât R.C. a solicitat și în baza art. 305 C. proc. civ. i-a fost încredințată proba cu înscrisuri pentru susținerea recursului de față.

Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta nu este fondat, având în vedere următoarele considerente: - În conformitate cu prevederile art. 2 lit. a) lucrător al Securității - orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului; - În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (7), (8) din O.U.G.

nr. 24/2008: (7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. (8) De drepturile prevăzute la alin. (1) - (7) beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari.

De aceste drepturi beneficiază în primul rând soțul supraviețuitor și după aceea rudele în ordinea proximității legăturii de rudenie. În cazul rudelor de același grad, au acces la dosar toți în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimțământul tuturor. Înalta Curte reține că recurentul pârât recunoaște în mod deschis că a fost lucrător al Securității, recunoaște faptele prezentate în nota de constatare privitoare la numitul S.I. - care a formulat cerere la C.N.S.A.S. în conformitate cu art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, însă dă altă interpretare acestei fapte. În concret, recurentul arată că dosarul lui S.I.

de urmărire informativă pe linie de contraspionaj era deschis cu 3 ani înainte de către un alt ofițer, că recurentul a dat doar dovadă de un talent de profesionist în prezentarea planului de măsuri necesare și specifice muncii de informații, că măsurile au fost duse la îndeplinire doar în parte și de către unități specializate și nu de către recurent, fiind aprobate oricum de șefi ierarhici și că prin această muncă informativă și măsuri nu s-au vizat decât elemente care vizau suspiciunea de trădare. - Se reține că în ceea ce privește persoana numitului U.V. Dosar nr. I/2166, nu există la dosar o cerere expresă a acestuia în sensul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008. Acest lucru nu prezintă relevanță, așa cum a arătat și instanța de fond - referirea la alte persoane și alte fapte și măsuri fiind de ordin contextual, recurentul a fost constatat lucrător al Securității în raport de instrumentarea dosarului lui S.Ion care a formulat cererea prevăzută de lege.

(fila 25 dosar fond). - Referitor la perspectiva prezentată acum de către recurent, Înalta Curte constată că nu are relevanță faptul că numitul S.Ion avea dosar în lucru de mai mulți ani, că măsurile dispuse de recurent erau aprobate de superiorii ierarhici și apoi aduse la îndeplinire de către structuri specializate. Relevant în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 este faptul că pârâtul recurent a fost locotenent în cadrul Serviciului 9, Direcția a III-a - Securitatea Municipiului București. În această calitate a propus măsuri informative operative vizând persoana care a formulat cerere conform art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, „S.C.” - și a inițiat în mod amănunțit acțiuni privind verificarea legăturilor obiectivului, intensificarea activității de control al comportamentului obiectivului, efectuarea unui studiu privind posibilitățile instalării de mijloace T.O.

complexe la domiciliul și în biroul obiectivului, realizarea unei combinații informative - operative vizând obținerea mulajului de pe chei și efectuarea unei percheziții secrete la domiciliu, posibilitatea obținerii mulajului de la chei de la cei doi copii care sunt elevi (…) etc. (filele 28 - 47, 50 - 53, 60 - 83 dosar fond). - Nu poate fi primită susținerea recurentului - pârât privind aspectele operaționale prelucrate de organele de Securitate și nu cele referitoare la comentariile sau concepțiile politice ale obiectivului, având în vedere că motivul deschiderii Dosarului titular S.I.

- I/235033 - a fost atunci când acesta a fost la post în Japonia în funcția de Secretar II la ambasada țării noastre din Tokio, a fost în atenția organelor de informații americane și japoneze care au acționat asupra sa iar acesta și membrii familiei sale comentează între ei în mod denigrator aspecte ale politicii interne și internaționale, au manifestări dușmănoase la adresa conducerii superioare de partid și de stat, audiază și apreciază tendențios știrile transmise de postul de radio - E.L. - fila 27 dosar fond). - În ceea ce privește cea de-a doua condiție ca prin activitatea desfășurată lucrătorul să fi suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, această condiție este îndeplinită așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

Astfel, recurentul a încălcat dreptul la secretul convorbirilor telefonice, dreptul la viață privată prevăzut la art. 33 din Constituția României din 1965 și Pactul Internațional cu privire la Drepturile civile și Politice - art. 17. Înscrisurile prezentate de recurent în faza de recurs nu schimbă interpretarea care a fost dată în mod corect de către instanța de fond, în sensul că în calitate de lucrător al Securității, recurentul a instrumentat Dosarul informativ nr. I/235033, încălcând dreptul la secretul convorbirilor telefonice și dreptul la viață privată ale numitului S.I. (fila 70 - 83 dosar fond). Imixtiunile în viața și cunoștința persoanelor în timpul regimului comunist în felul în care a procedat recurentul, încalcă dreptul la viață al individului, dreptul oricărei persoane de a nu expune altora aspectele cele mai intime ale ființei sale, despre elementele care privesc modul nostru de a gândi și care trebuie să rămână inaccesibile.

- În ceea ce privește susținerile ale recurentului privind calitățile de ofițer acoperit, informator, gazdă, sursă, membru P.C.R. - ale numitului S.I. - se reține că acestea sunt nedovedite. Adevărul obiectiv nu poate să fie dezlegat într-o sală de judecată ci din perspectiva istoriei, judecătorul însă trebuie să respecte prevederile art. 3 C. civ. Termenul legal al soluției adoptate de instanța de recurs În conformitate cu prevederile art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive care să atragă casarea sau modificarea sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.R.A. împotriva sentinței nr. 1673 din 7 martie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 decembrie 2013.