ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2531/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

de fond.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta B.A.

a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională pentru

Persoanele cu Handicap – Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu

Handicap pentru Adulți și Consiliul Local sector 3 - Comisia de Evaluare a

Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, anularea Certificatului de încadrare în

grad de handicap nr. 3263 din 8 iulie 2009, emis de Comisia de Evaluare și

Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 12149 din 15 octombrie 2009 emis

de Comisia Superioară de Evaluare și, pe cale de consecință, obligarea

pârâților să emită un nou certificat, respectiv o decizie, prin care să se dispună

încadrarea reclamantei în grad de handicap accentuat.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că prin Certificatul nr. 2303 din 03 iulie 2007, emis de

Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul

Consiliului Local al sectorului 2, a fost încadrată în gradul de handicap

accentuat, ca urmare a traumatismelor provocate de un accident rutier în care a

fost implicată la vârsta de 9 ani.

Totodată, a învederat

că în anul 2009 i s-a eliberat Certificatul nr. 3262 din 08 iulie 2009 prin

care a fost încadrată de către comisie în gradul de handicap mediu, certificat

pe care l-a contestat, iar prin Decizia nr. 12149 din 15 octombrie 2009 Comisia

Superioară a respins contestația sa, menținând gradul de handicap mediu, fără a

se arăta în concret modalitatea de apreciere a criteriilor

medico-psiho-sociale, ce au condus la concluzia că handicapul este grad mediu

și nu accentuat.

Prin întâmpinările

formulate în cauză, pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru

Adulți sector 3 a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și pe

fond a solicitat respingerea acțiunii, iar pârâta Comisia Superioară de

Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți a cerut respingerea acțiunii.

Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.

2666 din 2 iunie 2010, a respins excepția privind lipsa calității procesuale

pasive invocată de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru

Adulți sector 3 și a admis acțiunea formulată de reclamanta B.A. în

contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap –

Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și

Consiliul Local sector 3 – Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru

Adulți.

Prin aceeași

sentință, a anulat Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 3262 din 08

iulie 2009 emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru

Adulți și Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 12149 din 15 octombrie 2009

emisă de Comisia Superioară de Evaluare, a obligat ambele pârâte să emită un

nou certificat și o nouă decizie, prin care reclamanta să fie încadrată în grad

de handicap accentuat, respingând cererea privind plata cheltuielilor de

judecată.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța fond a reținut, în esență, următoarele:

În ceea privește

excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de parata Comisia pentru

Evaluarea Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Sector 3, instanța de fond a

reținut, pe de o parte, că Certificatul nr. 3262 din 08 iulie 2009 nu a fost

anulat prin Decizia nr. 12149 din 15 octombrie 2009 emisă de Comisia

Superioară, iar pe de altă parte, această pârâtă este emitentul actului

administrativ atacat.

Pe fondul cauzei, a constatat

că din Certificatul nr. 2303 din 03 iulie 2007 reiese afecțiunea care a

determinat încadrarea reclamantei în gradul de handicap accentuat: „Sechele

posttraumatice complexe membrul superior drept. Anchiloza secundara cot drept.

Cicatrice cheloide braț și antebraț drept. Hipotrofie marcată membrul superior

drept sechelară”, și faptul că reclamanta are o capacitate de muncă totală de

30%, necontestată de pârâte, care nu poate din principiu justifica încadrarea

acesteia într-un grad de handicap mediu.

Concluzionând, instanța

de fond a reținut afecțiunea reclamantei, Certificatul nr. 2303 din 03 iulie 2007,

capacitatea sa de muncă redusă la 30%, dar și imposibilitatea pârâtelor de a

motiva în concret trecerea în gradul de handicap mediu, atestă faptul că potrivit

criteriilor de evaluare prevăzute de Ordinele nr. 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S.

și nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P., reclamanta se încadrează în gradul

de handicap accentuat.

exercitată.

2.1. Împotriva

acestei soluții a formulat recurs Ministerul Muncii, Familiei și Protecției

Sociale care a invocat generic dispozițiile art. 299 și 316 C. proc. civ. și a

susținut, în esență, critici care se încadrează în motivul de recurs prevăzut

la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., potrivit căruia o hotărâre judecătorească

poate fi casată sau modificată atunci când a fost pronunțată fără temei legal,

ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Astfel, argumentează

ministerul recurent, afecțiunea reclamantei, respectiv anchiloza cotului drept

în flexie, susține concluzia că aceasta prezintă o deficiență funcțională

medie.

Referitor la

concluzia instanței de fond, potrivit căreia, reclamanta, în anul 2009 a fost

trecută în gradul mediu de handicap, deși anterior avusese gradul accentuat de

handicap, recurenta învederează faptul că gradul mediu de handicap fusese

stabilit prin Certificatul nr. 2811/2008, care nu a fost contestat de aceasta.

Din anul 2003

reclamanta este angajată în muncă, obținând venituri din activitatea salariată

pe care o desfășoară, împrejurare ignorată de instanța de fond.

În concluzie,

autoritatea publică recurentă a cerut admiterea recursului, desființarea

soluției instanței de fond și respingerea acțiunii.

2.2.

Reclamanta-intimată a depus întâmpinare prin care a combătut criticile din

recursul formulat și a susținut, în esență, că soluția instanței de fond este

temeinică și legală, cerând respingerea recursului ca nefondat.

Astfel, a argumentat

intimata-reclamantă, situația sa medicală din anul 2007, când fusese încadrată

în gradul accentuat de handicap, nu s-a modificat în anul 2009, când a fost

încadrată în gradul mediu de handicap.

A mai argumentat că,

în mod corect instanța de fond a reținut că autoritățile publice nu au indicat

în mod concret criteriile care au condus la trecerea sa în gradul mediu de

handicap.

În concluzie,

intimata-pârâtă a susținut că soluția instanței de fond este legală și

temeinică, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

de recurs.

Recursul este întemeiat

și va fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

În cauză, este

necontestat că prin Certificatul nr. 3262/2009 emis de Comisia de Evaluare a

Persoanelor cu Handicap – Consiliul Local al Sectorului 3 București,

intimata-reclamantă a fost încadrată în gradul mediu de handicap, care a fost

menținut și prin Decizia nr. 12149/2009, emisă de Comisia Superioară de

Evaluare.

În această privință,

intimata-reclamantă a susținut că pentru a fi încadrată în gradul de handicap mediu,

autoritățile publice competente au trecut-o din gradul de handicap accentuat,

stabilit prin Certificatul nr. 2303/2007.

Recurenta a susținut,

așa cum rezultă și din actele aflate la dosar, că stabilirea gradului de

handicap mediu s-a realizat prin Certificatul nr. 2811/2008, care nu a fost

contestat de către intimata-reclamantă, ceea ce duce la concluzia că, prin

actele administrative atacate în cauza de față, gradul de handicap a fost

menținut și pentru anul 2009 la același nivel, precum în anul precedent.

Astfel fiind,

concluzia și argumentele instanței de fond privind trecerea nejustificată a

intimatei-reclamante din gradul accentuat în gradul mediu de handicap este

lipsită de temei și vor fi înlăturate ca atare.

Deci, cu alte

cuvinte, problema dedusă judecății nu este aceea a legalității trecerii

intimatei-reclamante din gradul de handicap accentuat în gradul de handicap

mediu, ci este aceea a legalității menținerii în gradul de handicap mediu în

anul 2009, la fel ca și în anul 2008.

În cauză, este

necontestat că afecțiunea de care suferă intimata-reclamantă constă în

anchiloză osoasă cot drept, secundară unei fracturi cominutive regiune cot

drept, cu pareza nervului cubital drept, sechelar, cu hipertrofie de masă

musculară.

De asemenea, este

necontestat că intimata-reclamantă se află în activitate, fiind angajată, având

capacitate de muncă: 30%.

În raport cu criteriile

aflate la Capitolul 7 din Ordinul nr. 762/2007, încadrarea într-un grad de

handicap ușor, mediu, accentuat sau grav, se face în funcție de:

- intensitatea

tulburărilor și gestualitate;

- localizarea

unilaterală sau bilaterală a deteriorării;

- membrul sau

membrele afectate;

- consecințele

secundare;

- existența

tulburărilor neurologice secundare;

- gestualitatea și

deservirea necesară;

- limitarea

prehesiunii și manipulației;

- capacitatea de

autoservire.

Or, în cauză, nu

există nici un temei care să susțină concluzia instanței de fond, potrivit

căreia autoritățile competente au ignorat criteriile legale atunci când au

realizat operațiunea de evaluare a gradului de handicap.

Pe de altă parte,

stabilirea de către instanța de fond a gradului de handicap accentuat, pentru

care au fost obligate autoritățile competente să emită actele administrative

corespunzătoare, reprezintă o imixtiune a puterii judecătorești într-un domeniu

rezervat de lege aprecierii unor organe administrative de strictă specialitate.

În concluzie,

recursul formulat va fi admis, sentința atacată va fi desființată și, rejucând

cauza, potrivit considerentelor de mai sus, acțiunea va fi respinsă, actele

administrative atacate fiind legale și temeinice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva sentinței

nr. 2666 din 2 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 mai 2011.