ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1396/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1396/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra cererii de recurs de
față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar constată că, decizia nr. 54/ A din 21 septembrie 2007 a Curții de
Apel Alba Iulia, secția comercială, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat
de reclamantul M.C.T. împotriva sentinței nr. 724/CA/2007 a Tribunalului
Hunedoara.
Pentru a pronunța această
soluție, instanța de control judiciar a reținut că, prin sentința nr. 724/CA/2007
pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosar nr. 1253/97/2007, a fost respinsă
acțiunea introdusă de reclamantul M.C.T. împotriva pârâtei SC H. SA Hațeg
pentru anularea hotărârilor A.G.A. din 25 mai 2004 și din 28 martie 2005.
Pentru a pronunța această
sentință instanța de fond a reținut că prin Hotărârea A.G.A nr. 1/2004 adoptată
de societatea H. S.A și (M. Of. nr. 775/7.03.2007) la pct. 3 s-a aprobat
fixarea dividendelor și a termenelor de plată pentru persoanele fizice și
juridice, iar în ceea ce privește dividendele cuvenite societății s-a stabilit
că se vor folosi pentru acoperirea cheltuielilor de distribuire și tipărirea
documentelor privind distribuirea dividendelor celor 6202 acționari.
Reclamantul a susținut că
hotărârea sus arătată încalcă prevederile art. 105 din Legea nr. 31/1990 precum
și prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital. Reclamantul nu a
depus la dosar dovezi din care să rezulte că acțiunile în cauză au fost
dobândite în temeiul și condițiile art. 103 din Legea nr. 31/1990 și prin
urmare nu dau dreptul la dividende.
Prin urmare, reclamantul nu
a dovedit nici un motiv de nelegalitate a Hotărârii A.G.A nr. 1/2004.
În ceea ce privește Hotărâre
a A.G.A. nr. 2/2005 s-a constat că adoptarea acesteia s-a făcut cu respectarea
condițiilor de formă și fond prevăzute de Legea nr. 31/1990. Deși s-a susținut
că acțiunile societății sunt admise la tranzacționarea pe piața Rasdaq nu s-a
depus nici un document justificativ în acest sens.
Împotriva deciziei Curții de
Apel a formulat recurs reclamantul care a depus și înscrisuri de la B.V. București.
Acesta a solicitat admiterea
recursului si modificarea în totalitate a sentinței 54/A/2007 pronunțate de
către Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul 1253/97/2007, în sensul admiterii
cererii de anulare a Hotârârilornr. 1/2004 si 2/2005, adoptate de către
adunarea generala ordinara a acționarilor SC H. SA (M. Of. al Romaniei nr. 775/7.03.2007)
și să se dispună menționarea deciziei în Registrul Comerțului si publicarea in M.
Of. al Romaniei, partea a IV-a, conform art. 132 alin. (10) din Legea nr. 31/1990.
Recurentul a susținut că
decizia Curții de Apel Alba Iulia este data cu încălcarea art. 304 alin. (9) C.
proc. civ., deoarece:
(1). Instanța de apel a
aplicat greșit legea când a considerat ca acțiunile proprii ale societății
dobândite in condițiile art. 104 din Legea nr. 31/1990 nu sunt supuse aceluiași
regim juridic ca si cele dobândite conform art. 103.
Instanța de apel a considerat in mod
greșit ca vechea forma a art. 107 din Legea 31 ar fi aplicabila numai
acțiunilor dobândite conform art. 103.
(2). Instanța de apel a
nesocotit rolul activ pe care trebuia sa-l aibă si arata ca reclamantul nu făcut
dovada ca in anii 2004 si 2005 societatea era deschisa.
(3) Pentru respectarea
legislației pieții de capital situațiile financiare aprobate de către societate
trebuiau auditare de către un auditor financiar extern, atât pentru A.G.A. din
2004 cat si pentru A.G.A. din 2005.
(4) Ca urmare a aplicării
regimului derogatoriu de la Legea nr. 31/1990, dividendeIe distribuite de către
parata nu se pot distribui acționarilor de la data de referința ci de la data
de înregistrare conform
art. 238 alin. (1) din Legea 297/2004.
(5) Instanța de apel arata
ca data de referința s-a stabilit legal conform art. 123 alin. (2) din Legea nr.
31/1990, fără a observa ca dispozițiile legale aplicabile societății H. SA
deroga de la cele prevăzute de Legea nr. 31/1990.
Analizând decizia atacată,
Înalta Curte constată că criticile formulate de recurent sunt nefondate pentru
următoarele considerente:
Cât privește hotărârea A.G.A.
nr. 1/2004, acesteia corect i-au fost aplicate dispozițiile Legii nr. 31/1990
deoarece Legea nr. 297/2004 a intrat în vigoare la o dată ulterioară ținerii
adunării, respectiv la 29 iunie 2004 și, conform principiului
neretroactivității legii civile, soluțiile instanțelor de fond și de apel sunt
corecte chiar și în raport de noile probatorii administrate în recurs.
Cât privește hotărârea A.G.A.
nr. 2/2005, din analiza înscrisurilor de la dosar rezultă că
nedepunerea mandatului A.V.A.S.
cu 5 zile înainte de ședință nu poate fi însușită de instanța de recurs
întrucât legea nu prevede ca sancțiune nulitatea hotărârii pentru acest motiv,
iar trimiterile reclamantului la forma actuală a art. 125 sunt nerelevante în
condițiile în care legea civilă nu retroactivează, iar art. 124 nu conținea art.
3 în forma în vigoare la data adoptării celor două hotărâri atacate.
Conform art. 132 din Legea nr.
31/1990 republicată hotărârile luate în adunarea generală în limitele legii sau
a actului constitutiv sunt obligatorii chiar și pentru acționarii care nu au
luat parte la adunare sau au votat contra.
În speță, din nici unul din
actele depuse la dosar nu rezultă că hotărârile atacate au fost luate cu
încălcarea legii sau a actului constitutiv, astfel că cererea reclamantului a
fost corect respinsă ca nefondată.
În mod temeinic instanțele
de fond și de apel au constatat că reclamantul nu a făcut dovada că acțiunile
pârâtei se încadrează în categoria acțiunilor care nu dau dreptul la dividende
prevăzute de art. 103 alin. (1) – (5) și alin. (8) din Legea nr. 31/1990,
pârâta intimată susținând că au fost primite gratuit, iar această împrejurare
nu a fost contestată.
La data adoptării
hotărârilor atacate nu exista prevederea din art. 105 alin. (1) și (2)
versiunea actuală a Legii nr. 31/1990 care prevede că acțiunile dobândite
gratuit nu dau dreptul la dividende, fiind aplicabile dispozițiile art. 107,
vechea formă care nu includea și acțiunile dobândite conform art. 104.
Ambele hotărâri au fost
luate cu respectarea cerințelor statutare și legale pentru întrunirea și
desfășurarea adunărilor. Data de referință a fost legal stabilită de către
consiliul de administrație potrivit art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990,
iar dreptul de informare a acționarilor s-a realizat prin materialele
informative depuse la sediul societății.
Temeiurile de drept invocate
de recurent, respectiv art. 237 alin. (1), art. 238 alin. (1) din Legea nr. 297/2004,
nu pot conduce la anularea hotărârii A.G.A. din 28 martie 2005. Totodată, nu
pot fi avute în vedere nici dispozițiile Legii nr. 441/2006, aceasta fiind
ulterioară adoptării hotărârilor A.G.A. atacate.
Pentru considerentele de
fapt și de drept reținute mai sus, conform art. 312 C. proc. civ., se va
respinge recursul declarat de reclamantul M.C.T. împotriva deciziei nr. 54/ A
din 21 septembrie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamantul M.C.T. împotriva deciziei nr. 54/ A din 21 septembrie 2007 a
Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința
publică, astăzi 8 aprilie 2008.