ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.04.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1396/2008

HOTĂRÂRE
08.04.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1396/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra cererii de recurs de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar constată că, decizia nr. 54/ A din 21 septembrie 2007 a Curții de

Apel Alba Iulia, secția comercială, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat

de reclamantul M.C.T. împotriva sentinței nr. 724/CA/2007 a Tribunalului

Hunedoara.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de control judiciar a reținut că, prin sentința nr. 724/CA/2007

pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosar nr. 1253/97/2007, a fost respinsă

acțiunea introdusă de reclamantul M.C.T. împotriva pârâtei SC H. SA Hațeg

pentru anularea hotărârilor A.G.A. din 25 mai 2004 și din 28 martie 2005.

Pentru a pronunța această

sentință instanța de fond a reținut că prin Hotărârea A.G.A nr. 1/2004 adoptată

de societatea H. S.A și (M. Of. nr. 775/7.03.2007) la pct. 3 s-a aprobat

fixarea dividendelor și a termenelor de plată pentru persoanele fizice și

juridice, iar în ceea ce privește dividendele cuvenite societății s-a stabilit

că se vor folosi pentru acoperirea cheltuielilor de distribuire și tipărirea

documentelor privind distribuirea dividendelor celor 6202 acționari.

Reclamantul a susținut că

hotărârea sus arătată încalcă prevederile art. 105 din Legea nr. 31/1990 precum

și prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital. Reclamantul nu a

depus la dosar dovezi din care să rezulte că acțiunile în cauză au fost

dobândite în temeiul și condițiile art. 103 din Legea nr. 31/1990 și prin

urmare nu dau dreptul la dividende.

Prin urmare, reclamantul nu

a dovedit nici un motiv de nelegalitate a Hotărârii A.G.A nr. 1/2004.

În ceea ce privește Hotărâre

a A.G.A. nr. 2/2005 s-a constat că adoptarea acesteia s-a făcut cu respectarea

condițiilor de formă și fond prevăzute de Legea nr. 31/1990. Deși s-a susținut

că acțiunile societății sunt admise la tranzacționarea pe piața Rasdaq nu s-a

depus nici un document justificativ în acest sens.

Împotriva deciziei Curții de

Apel a formulat recurs reclamantul care a depus și înscrisuri de la B.V. București.

Acesta a solicitat admiterea

recursului si modificarea în totalitate a sentinței 54/A/2007 pronunțate de

către Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul 1253/97/2007, în sensul admiterii

cererii de anulare a Hotârârilornr. 1/2004 si 2/2005, adoptate de către

adunarea generala ordinara a acționarilor SC H. SA (M. Of. al Romaniei nr. 775/7.03.2007)

și să se dispună menționarea deciziei în Registrul Comerțului si publicarea in M.

Of. al Romaniei, partea a IV-a, conform art. 132 alin. (10) din Legea nr. 31/1990.

Recurentul a susținut că

decizia Curții de Apel Alba Iulia este data cu încălcarea art. 304 alin. (9) C.

proc. civ., deoarece:

(1). Instanța de apel a

aplicat greșit legea când a considerat ca acțiunile proprii ale societății

dobândite in condițiile art. 104 din Legea nr. 31/1990 nu sunt supuse aceluiași

regim juridic ca si cele dobândite conform art. 103.

Instanța de apel a considerat in mod

greșit ca vechea forma a art. 107 din Legea 31 ar fi aplicabila numai

acțiunilor dobândite conform art. 103.

(2). Instanța de apel a

nesocotit rolul activ pe care trebuia sa-l aibă si arata ca reclamantul nu făcut

dovada ca in anii 2004 si 2005 societatea era deschisa.

(3) Pentru respectarea

legislației pieții de capital situațiile financiare aprobate de către societate

trebuiau auditare de către un auditor financiar extern, atât pentru A.G.A. din

2004 cat si pentru A.G.A. din 2005.

(4) Ca urmare a aplicării

regimului derogatoriu de la Legea nr. 31/1990, dividendeIe distribuite de către

parata nu se pot distribui acționarilor de la data de referința ci de la data

de înregistrare conform

art. 238 alin. (1) din Legea 297/2004.

(5) Instanța de apel arata

ca data de referința s-a stabilit legal conform art. 123 alin. (2) din Legea nr.

31/1990, fără a observa ca dispozițiile legale aplicabile societății H. SA

deroga de la cele prevăzute de Legea nr. 31/1990.

Analizând decizia atacată,

Înalta Curte constată că criticile formulate de recurent sunt nefondate pentru

următoarele considerente:

Cât privește hotărârea A.G.A.

nr. 1/2004, acesteia corect i-au fost aplicate dispozițiile Legii nr. 31/1990

deoarece Legea nr. 297/2004 a intrat în vigoare la o dată ulterioară ținerii

adunării, respectiv la 29 iunie 2004 și, conform principiului

neretroactivității legii civile, soluțiile instanțelor de fond și de apel sunt

corecte chiar și în raport de noile probatorii administrate în recurs.

Cât privește hotărârea A.G.A.

nr. 2/2005, din analiza înscrisurilor de la dosar rezultă că

nedepunerea mandatului A.V.A.S.

cu 5 zile înainte de ședință nu poate fi însușită de instanța de recurs

întrucât legea nu prevede ca sancțiune nulitatea hotărârii pentru acest motiv,

iar trimiterile reclamantului la forma actuală a art. 125 sunt nerelevante în

condițiile în care legea civilă nu retroactivează, iar art. 124 nu conținea art.

3 în forma în vigoare la data adoptării celor două hotărâri atacate.

Conform art. 132 din Legea nr.

31/1990 republicată hotărârile luate în adunarea generală în limitele legii sau

a actului constitutiv sunt obligatorii chiar și pentru acționarii care nu au

luat parte la adunare sau au votat contra.

În speță, din nici unul din

actele depuse la dosar nu rezultă că hotărârile atacate au fost luate cu

încălcarea legii sau a actului constitutiv, astfel că cererea reclamantului a

fost corect respinsă ca nefondată.

În mod temeinic instanțele

de fond și de apel au constatat că reclamantul nu a făcut dovada că acțiunile

pârâtei se încadrează în categoria acțiunilor care nu dau dreptul la dividende

prevăzute de art. 103 alin. (1) – (5) și alin. (8) din Legea nr. 31/1990,

pârâta intimată susținând că au fost primite gratuit, iar această împrejurare

nu a fost contestată.

La data adoptării

hotărârilor atacate nu exista prevederea din art. 105 alin. (1) și (2)

versiunea actuală a Legii nr. 31/1990 care prevede că acțiunile dobândite

gratuit nu dau dreptul la dividende, fiind aplicabile dispozițiile art. 107,

vechea formă care nu includea și acțiunile dobândite conform art. 104.

Ambele hotărâri au fost

luate cu respectarea cerințelor statutare și legale pentru întrunirea și

desfășurarea adunărilor. Data de referință a fost legal stabilită de către

consiliul de administrație potrivit art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990,

iar dreptul de informare a acționarilor s-a realizat prin materialele

informative depuse la sediul societății.

Temeiurile de drept invocate

de recurent, respectiv art. 237 alin. (1), art. 238 alin. (1) din Legea nr. 297/2004,

nu pot conduce la anularea hotărârii A.G.A. din 28 martie 2005. Totodată, nu

pot fi avute în vedere nici dispozițiile Legii nr. 441/2006, aceasta fiind

ulterioară adoptării hotărârilor A.G.A. atacate.

Pentru considerentele de

fapt și de drept reținute mai sus, conform art. 312 C. proc. civ., se va

respinge recursul declarat de reclamantul M.C.T. împotriva deciziei nr. 54/ A

din 21 septembrie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca

nefondat.

Respinge recursul declarat

de reclamantul M.C.T. împotriva deciziei nr. 54/ A din 21 septembrie 2007 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 8 aprilie 2008.

Sursă