ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2071/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamanta Asociația Județeană V.P.S. Galați a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului din 07 decembrie 2006 încheiat între Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol-CNAFP și Asociația Județeană V.P.S. Galați. Motivându-și acțiunea, reclamanta a arătat că în 1988, a încheiat cu autoarea pârâtei Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol un contract în temeiul căruia a dobândit în folosință pentru pescuit mai multe bazine piscicole din județul Galați. Contractul menționat a fost ulterior modificat și prelungit prin mai multe acte adiționale încheiate cu Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol.

La sfârșitul anului 2006, Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol a încheiat un contract similar cu pârâta Asociația Județeană V.P.S. Galați. Reclamanta consideră că prin cel de-al doilea contract încheiat i-a fost încălcat dreptul la exclusivitate în privința pescuitului, iar pârâta Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol și-a încălcat obligația de garanție contra evicțiunii, contractul încheiat fiind considerat similar unui contract de locațiune. Prin sentința nr. 85 din 21 august 2007, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată, ca nefondată. Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța de fond a reținut că în niciuna din convențiile intervenite între părți nu s-a stabilit vreo clauză de exclusivitate, astfel că pretenția reclamantei în acest sens este excesivă și neîntemeiată.

Instanța de fond a mai apreciat că asemănarea cu contractul de locațiune a contractului încheiat în 1988 este „pro causa”, neputând fi reținută. Totodată, s-a considerat că nu se poate constata nulitatea convenției intervenite între pârâte, întrucât nu a fost dovedită neîndeplinirea măcar a uneia din condițiile de validitate prevăzute de lege. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Galați a declarat recurs reclamanta Asociația Județeană V.P.S. Galați, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivele de recurs se arată că în mod greșit nu s-a reținut de prima instanță că în realitate contractul de exploatare a fondului piscicol deși nu se aseamănă cu locațiunea unui apartament, acesta este asimilat locațiunii prin efectul legii conform art. 1414 C. civ.

Această asimilare atrage după sine o serie de consecințe, printre care cea mai importantă este garanția pentru evicțiune, iar caracterul exclusiv al drepturilor asociației este o consecință firească a obligației ce incumbă pârâtei Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol. Din aceeași obligație de a garanta pentru evicțiune și de a nu tulbura folosința exercitată de asociația recurentă asupra bazinelor piscicole naturale rezultă caracterul ilicit al obiectului și al cauzei contractului încheiat între pârâtele Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol și Asociația Județeană V.P.S. Galați. Recurenta invocă caracterul lezionar al contractului administrativ atacat care este dovedit prin motivele enunțate în convocarea la conciliere directă.

În acest sens se face referire la scăderea veniturilor asociației prin neîncasarea cotizației membrilor pescari și cheltuielile pe care le suportă pentru paza fondurilor piscicole și pentru popularea cu efective, cheltuieli de care profită în mod nejustificat și pârâta. Intimatele Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol și Asociația Județeană V.P.S. Galați au solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât instanța de fond a apreciat corect că, Asociația Județeană V.P.S. Galați prin contractul încheiat cu Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol nu se bucură de exclusivitate în ceea ce privește beneficiul dreptului de folosință asupra fondului piscicol de pe raza județului Galați, iar motivele invocate pentru anularea contractului nu au fost dovedite.

Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor enunțate, a apărărilor formulate prin întâmpinare și cu aplicarea prevederilor art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat. Reclamanta Asociația Județeană V.P.S. Galați a solicitat ca în contencios administrativ să se constate nulitatea absolută a contractului încheiat la 7 decembrie 2006 între Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP) și Asociația Județeană V.P.S. Galați având ca obiect exploatarea durabilă prin pescuit recreativ, sportiv a resurselor acvatice vii existente în bazinele naturale din județul Galați cuprinse în anexa nr. 1 la contract. Acest contract s-a încheiat în temeiul art. 10, 13 și 14 din Legea nr. 113/2005 privind aprobarea O.U.G.

nr. 69/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii pescuitul și acvacultură, Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 1133/2005 privind Dreptul de pescuit în bazinele naturale și respectiv nr. 1134/2005 privind accesul la resursele acvatice vii în vederea practicării pescuitului. Pârâta Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale gestionează resursele acvatice vii ce aparțin domeniului public al statului, putând delega o parte din atribuțiile sale, pe baza de contract către persoanele fizice autorizate, organizații de pescari sau persoane juridice legal constituite.

În acest sens pârâta a încheiat contractul a cărui nulitate s-a solicitat cât și actul adițional din 26 iulie 2006 la contractul încheiat între reclamantă și Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol. Se constată din analiza conținutului celor două acte, că au fost încheiate în baza acelorași prevederi legale. Reclamanta-recurentă invocă nulitatea contractului încheiat de pârâtă fără însă a dovedi că au fost nerespectate condițiile de validitate ale convenției sau s-a produs încălcarea vreunui drept al său protejat de lege.

Susținerea recurentei potrivit căreia contractul de exploatare a fondului piscicol, ar fi asimilat în locațiunea, ceea ce ar avea drept consecință garantarea dreptului la evicțiune, în mod corect nu a putut fi reținută întrucât în clauzele contractului a cărui anulare s-a solicitat nu s-a prevăzut clauza de a fi singura îndreptățită a pescui în bazinele piscicole naturale, iar voința legiuitorului prin actele în baza cărora s-a încheiat atât contractul a cărui anulare se solicită, cât și actul adițional în ce o privește pe recurentă a fost în sensul de a nu restricționa acordarea dreptului de pescuit prin încheierea unor contracte specifice în acest sens.

Caracterul lezionar al contractului atacat nu poate fi reținut nici în privința dreptului său de a încasa cotizația membrilor pescari nici în privința cheltuielilor efectuate cu paza resurselor acvatice vii, popularea cu pește sau controlul activității de pescuit, având în vedere că aceste cheltuieli le efectuează în baza contractului pe care îl are încheiat cu Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, iar cotizația privește relațiile membrilor pescari direct cu asociația. Pentru aceste considerente, constatând că în mod corect a reținut prima instanță că reclamanta nu a dovedit motivele pentru care a solicitat nulitatea absolută a contractului încheiat între pârâte, iar criticile formulate în recurs care reiau aceleași susțineri din acțiune sunt nefondate, recursul a fost respins în baza prevederilor art. 312 C. proc.

civ. și menținută hotărârea recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Asociația Județeană V.P.S Galați împotriva sentinței nr. 85 din 21 august 2007 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2008.