ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2071/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2071/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată pe calea contenciosului
administrativ, reclamanta Asociația Județeană V.P.S. Galați a solicitat să se constate
nulitatea absolută a contractului din 07 decembrie 2006 încheiat între Compania
Națională de Administrare a Fondului Piscicol-CNAFP și Asociația Județeană V.P.S.
Galați.
Motivându-și acțiunea,
reclamanta a arătat că în 1988, a încheiat cu autoarea pârâtei Compania Națională
de Administrare a Fondului Piscicol un contract în temeiul căruia a dobândit în
folosință pentru pescuit mai multe bazine piscicole din județul Galați. Contractul
menționat a fost ulterior modificat și prelungit prin mai multe acte adiționale
încheiate cu Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol. La sfârșitul
anului 2006, Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol a încheiat un
contract similar cu pârâta Asociația Județeană V.P.S. Galați. Reclamanta consideră
că prin cel de-al doilea contract încheiat i-a fost încălcat dreptul la exclusivitate
în privința pescuitului, iar pârâta Compania Națională de Administrare a Fondului
Piscicol și-a încălcat obligația de garanție contra evicțiunii, contractul încheiat
fiind considerat similar unui contract de locațiune.
Prin sentința nr. 85 din
21 august 2007, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal,
a respins acțiunea formulată, ca nefondată.
Pentru a pronunța o asemenea
soluție, instanța de fond a reținut că în niciuna din convențiile intervenite între
părți nu s-a stabilit vreo clauză de exclusivitate, astfel că pretenția reclamantei
în acest sens este excesivă și neîntemeiată. Instanța de fond a mai apreciat că
asemănarea cu contractul de locațiune a contractului încheiat în 1988 este „pro
causa”, neputând fi reținută.
Totodată, s-a considerat
că nu se poate constata nulitatea convenției intervenite între pârâte, întrucât
nu a fost dovedită neîndeplinirea măcar a uneia din condițiile de validitate prevăzute
de lege.
Împotriva sentinței pronunțate
de Curtea de Apel Galați a declarat recurs reclamanta Asociația Județeană V.P.S.
Galați, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs
se arată că în mod greșit nu s-a reținut de prima instanță că în realitate contractul
de exploatare a fondului piscicol deși nu se aseamănă cu locațiunea unui apartament,
acesta este asimilat locațiunii prin efectul legii conform art. 1414 C. civ.
Această asimilare atrage
după sine o serie de consecințe, printre care cea mai importantă este garanția pentru
evicțiune, iar caracterul exclusiv al drepturilor asociației este o consecință firească
a obligației ce incumbă pârâtei Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol.
Din aceeași obligație
de a garanta pentru evicțiune și de a nu tulbura folosința exercitată de asociația
recurentă asupra bazinelor piscicole naturale rezultă caracterul ilicit al obiectului
și al cauzei contractului încheiat între pârâtele Compania Națională de Administrare
a Fondului Piscicol și Asociația Județeană V.P.S. Galați.
Recurenta invocă caracterul
lezionar al contractului administrativ atacat care este dovedit prin motivele enunțate
în convocarea la conciliere directă. În acest sens se face referire la scăderea
veniturilor asociației prin neîncasarea cotizației membrilor pescari și cheltuielile
pe care le suportă pentru paza fondurilor piscicole și pentru popularea cu efective,
cheltuieli de care profită în mod nejustificat și pârâta.
Intimatele Compania Națională
de Administrare a Fondului Piscicol și Asociația Județeană V.P.S. Galați au solicitat
respingerea recursului ca nefondat întrucât instanța de fond a apreciat corect că,
Asociația Județeană V.P.S. Galați prin contractul încheiat cu Compania Națională
de Administrare a Fondului Piscicol nu se bucură de exclusivitate în ceea ce privește
beneficiul dreptului de folosință asupra fondului piscicol de pe raza județului
Galați, iar motivele invocate pentru anularea contractului nu au fost dovedite.
Analizând hotărârea recurată
prin prisma criticilor enunțate, a apărărilor formulate prin întâmpinare și cu aplicarea
prevederilor art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Reclamanta Asociația Județeană
V.P.S. Galați a solicitat ca în contencios administrativ să se constate nulitatea
absolută a contractului încheiat la 7 decembrie 2006 între Compania Națională de
Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP) și Asociația Județeană V.P.S. Galați având
ca obiect exploatarea durabilă prin pescuit recreativ, sportiv a resurselor acvatice
vii existente în bazinele naturale din județul Galați cuprinse în anexa nr. 1 la
contract.
Acest contract s-a încheiat
în temeiul art. 10, 13 și 14 din Legea nr. 113/2005 privind aprobarea O.U.G. nr.
69/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice
vii pescuitul și acvacultură, Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării
Rurale nr. 1133/2005 privind Dreptul de pescuit în bazinele naturale și respectiv
nr. 1134/2005 privind accesul la resursele acvatice vii în vederea practicării pescuitului.
Pârâta Compania Națională
de Administrare a Fondului Piscicol instituție publică cu personalitate juridică
aflată în subordinea Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale gestionează
resursele acvatice vii ce aparțin domeniului public al statului, putând delega o
parte din atribuțiile sale, pe baza de contract către persoanele fizice autorizate,
organizații de pescari sau persoane juridice legal constituite.
În acest sens pârâta a
încheiat contractul a cărui nulitate s-a solicitat cât și actul adițional din 26
iulie 2006 la contractul încheiat între reclamantă și Compania Națională de Administrare
a Fondului Piscicol.
Se constată din analiza
conținutului celor două acte, că au fost încheiate în baza acelorași prevederi legale.
Reclamanta-recurentă invocă
nulitatea contractului încheiat de pârâtă fără însă a dovedi că au fost nerespectate
condițiile de validitate ale convenției sau s-a produs încălcarea vreunui drept
al său protejat de lege.
Susținerea recurentei
potrivit căreia contractul de exploatare a fondului piscicol, ar fi asimilat în
locațiunea, ceea ce ar avea drept consecință garantarea dreptului la evicțiune,
în mod corect nu a putut fi reținută întrucât în clauzele contractului a cărui anulare
s-a solicitat nu s-a prevăzut clauza de a fi singura îndreptățită a pescui în bazinele
piscicole naturale, iar voința legiuitorului prin actele în baza cărora s-a încheiat
atât contractul a cărui anulare se solicită, cât și actul adițional în ce o privește
pe recurentă a fost în sensul de a nu restricționa acordarea dreptului de pescuit
prin încheierea unor contracte specifice în acest sens.
Caracterul lezionar al
contractului atacat nu poate fi reținut nici în privința dreptului său de a încasa
cotizația membrilor pescari nici în privința cheltuielilor efectuate cu paza resurselor
acvatice vii, popularea cu pește sau controlul activității de pescuit, având în
vedere că aceste cheltuieli le efectuează în baza contractului pe care îl are încheiat
cu Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, iar cotizația privește
relațiile membrilor pescari direct cu asociația.
Pentru aceste considerente,
constatând că în mod corect a reținut prima instanță că reclamanta nu a dovedit
motivele pentru care a solicitat nulitatea absolută a contractului încheiat între
pârâte, iar criticile formulate în recurs care reiau aceleași susțineri din acțiune
sunt nefondate, recursul a fost respins în baza prevederilor art. 312 C. proc.
civ. și menținută hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Asociația Județeană V.P.S Galați împotriva sentinței nr. 85 din 21 august 2007
a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 22 mai 2008.