ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3766/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal la data de 15.12.2015, sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Naționala pentru Pescuit și Acvacultura - A.N.P.A., admiterea acțiunii si obligarea paratei la emiterea actului adițional, la Contractul de concesiune prin atribuire directa, încheiat intre reclamantă si Compania Naționala de Administrare a Fondului Piscicol la data de 21.02.2008, in raport de subrogarea acesteia in drepturile si obligațiile contractuale ale Agenției Domeniilor Statului, in termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii iar in cazul refuzului paratei, prezenta hotărâre sa suplinească consimțământul acesteia la întocmirea Actului Adițional la Contractul de Concesiune; punerea efectiva in posesie pentru bunul ce face obiectul contractului de concesiune prin atribuire directa; emiterea facturilor fiscale aferente plaților efectuate către A.N.P.A, de către reclamantă, in baza sus numitului contact; cu obligarea pârâtei A.N.P.A la suportarea cheltuielilor de judecata.

Prin sentința civilă nr. 2199 din 24 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 2199 din 24 iunie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de recurs au fost invocate următoarele critici:

Societatea A. a încheiat, in calitate de cumpărătoare cu S.C. B. S.R.L., in calitate de vânzătoare, Contractul de vanzare-cumparare la Biroul Notarilor Publici Asociați conf. dr. C. si D., autentificat prin încheierea de autentificare nr. 1018 din 18.05.2007, având ca obiect:

- activele aferente amenajării piscicole Mihail Kogalniceanu - CD 146/1, reprezentând lotul nr. x, situate pe teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogatniceanu, județul Constanta, formate din dig ECS marginal din pamant la lacul Tasaul, cu număr C32, in suprafața de 7.700mp, având următoarele vecinătăți: N: CD 146 si Lacul Tasaul, pe o latura de 180,89m; E: Lacul Tasaul, pe o latura de 377,79m; S: Lacul Tasaul, pe o latura de 392,16m; V: CD 156 si NMS143/1, cu laturile de 397,16m, 367,33m, 172,67m, activele fiind identificate cu număr cadastral x si sunt intabulate in Cartea Funciara nr. x, a Localității Mihail Kogalniceanu, Județul Constanta in baza încheierii nr. 36109 din data de 22.06.2007 pronunțata de E. in Dosarul nr. 36i 09/13.06.2007.

- activele aferente amenajării piscicole Mihail Kogalniceanu - CD 146/2, reprezentând lotul nr. x, situate pe teritoriul administrative al comunei Mihail Kogalniceanu, județul Constanta, formate din dig, EC4 marginal din pamant la lacul Tasaul, cu număr C29, in suprafața de 12.800mp, având următoarele vecinătăți: N: CD 148; E: HS 147, pe laturile 619,7Im, 174,56m, 125,72m, 657,33m si CCN157; S: lacul Tasaul, pe o latura de 660,81m si 133,07m; V: Lacul Tasaul, cu latura de 179,97m, CD 146/3, cu latura de 634,60m siHL 146/1, activele fiind identificate cu număr cadastral x fiind intabulate in Cartea Funciara nr. x a Localității Mihail Kogalniceanu, Județul Constanta in baza încheierii nr. 36104 din data de 19.06.2007pronunțata de O.C.P.I Constanta in Dosarul nr. x/13.06.2007. -instalație alimentare EC4-EC8; -călugăr evacuare ECS DE800.

La data de 31.07.2007 societatea a formulat cererea înregistrată sub nr. x din 31 iulie 2007 la Compania Naționala de Administrare a Fondului Piscicol prin care a solicitat concesionarea prin atribuire directa conform Legii nr. 268 din 28.05.2001, actualizata in data de 03.02.2004, art. 21, alin. (1) si alin. (3), Hotărârea nr. 577 din 13.06.2002 si a normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997, privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările si completările ulterioare si a Legii nr. 137/2002, privind unele masuri pentru accelerarea privatizării pentru suprafețele de teren de sub luciu de apa, arătând in petiție ca activele fac parte din fosta ferma Năvodari care cuprinde Lacul Tasaul si pepiniera Mihail Kogalniceanu, construita in anul 1962, pusa in funcțiune in 1964, desprinsa din corpul lacului Tasaul, construita si amenajata in partea deN-E a acestuia.

Urmare a cererii depuse, Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol a emis Hotărârea nr. 97 din 28.11.2007 (depunem alăturat aceasta hotărâre) prin care a aprobat solicitarea S.C. A. S.R.L. nr. 12 din 31.07.2007, înregistrată la CNAFP sub nr. 5590, din 31.07.2007 privind concesionarea prin atribuire directă a suprafețelor de teren de sub luciu de apa descrise in art. 1 din prezenta hotărâre. Conform art. 3 din Hotărârea nr. 97/2007 -Serviciul Juridic si Relații Publice a difuzat si urmărit respectarea hotărârii menționate.

A fost parcursa procedura prealabila de întocmire a Raportului de fundamentare a necesității exploatării terenului aferent activelor deținute de S.C A. S.R.L, care a prezentat pe larg, conform art. 7 din lege, situația juridica a terenului.

Hotărârea 97/28.11.2007 a fost aprobata, cu unanimitate de voturi, in urma verificărilor efectuate de CNAFP, astfel:

- prin emiterea unei adrese către Direcția Servicii si Privatizare pentru intocmirea unui raport de fundamentare a necesitații exploatării terenului aferent activelor deținute de S.C. A. S.R.L., situație de fapt comunicata S.C. A. S.R.L. de către CNAFP sub nr. x/05.10.2007 prin care a instiintat societatea ca in ședința Consiliului de Administrație din 28.09.2007 s-a hotărât ca Direcția de Servicii si Privatizare sa prezinte conducerii CNAFP un raport cu privire la stocul de peste al arendașului S.C. F. S.R.L. si clarificări privind activul cumpărat de S.C. A. S.R.L.;

- prin emiterea unei adrese către S.C. B. S.R.L. prin care CNAFP a solicitat acesteia sa-i comunice existenta unui eventual drept de concesiune prin atribuire directa a terenului pe care este amplasat Lacul Tasaul precum si acordul de diminuare a suprafeței de 2,05 ha din contractul de concesiune nr. x/05.02.2007, adresa la care s-a răspuns de către S.C. B. S.R.L. in sensul că, in baza contractului de vanzare-cumparare x/18.05.2007 si contractul de concesiune nr. x din 05.02.2007, este de acord cu diminuarea suprafeței de teren de 226,24 ha cu suprafața de 2,05 ha pe care sunt amplasate digurile C32 S -7.700 mp si digul C29 S-12.800 mp.

Cu procesul-verbal de predare-primire din 24.03.2003, Comisia numita in baza O.U.G. nr. 198/1999 a inventariat si predat terenul de la S.C. G. S.A. la Agenția Domeniilor Statului.

La data de 10.01.2002 Agenția Domeniilor Statului - administrator al terenului domeniu public si privat al statului a încheiat cu Societatea G. S.A. Constanta contractul de concesiune nr. x, in baza art. 8,alin. (3)din Legea 268/2001 care prevede că "Pana la privatizarea societăților comerciale cu capital majoritar de stat a companiilor sau societăților naționale, precum si a institutelor de cercetare si producție agricolă vor avea un drept de preemptiune in concesionarea terenurilor deținute in exploatare ..."

Societatea G. a predat in baza ordinului nr. 267/10.04.2003,sase amenajări piscicole: Dunareni, Bugeac, Oltina, Mihail Kogalniceanu si Limanu, iar ADS-ul a predat suprafața de 5.542,19 ha, pe care sunt amplasate aceste amenajări. Astfel contractul de concesiune nr. x/10.01.2002 a fost modificat prin diminuarea suprafeței de teren de la 11487,43 ha la 5929,59 ha (Act Adițional nr. 2/28.05.2003).

- Odată cu apariția O.U.G. nr. 69/2004 care modifică si completează Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol si avacultura, MAPDR emite Ordinul nr. 913/07.12.2004 care aprobă protocolul de predare -preluare nr. 3875/08.11.2004 si nr. 4095/08.11.2004 a participației statului la societățile comerciale cu profil piscicol precum si a terenurilor aflate sub luciu de apa.

CNAFP si ADS au încheiat în data de 11.01.2005 procesul-verbal de predare-preluare a suprafeței de 5899,23 ha aferenta mai multor amenajări piscicole. După cum reiese din anexa,din aceasta suprafața facand parte si terenul de sub luciu de apa al Lacului Tasaul.

In luna decembrie 2004, ADS a predat companiei si contractul de concesiune nr. x/10.01.2002 încheiat de ADS cu S.C. G. S.A., care prin adresa ADS nr. x/03.02.2004 s-a reziliat ca urmare a neexecutarii obligației contractuale de plata a redeventei,la termenele scadente.

Debitele Înregistrate de G. la acea data (aproximativ 950.000 RON) denota ca nici o factura nu a fost achitata, deci contravaloarea redeventei aferenta terenului de sub Lacul Tasaul nu a ajuns in contul ADS.

Din anul 2006, S.C. G. S.A. se afla in procedura de insolventa prevăzuta de Legea nr. 85 din 2006, ADS înscriindu-se la masa credală pentru recuperarea debitelor.

Urmare a solicitărilor depuse de Societatea F. S.R.L., in perioada 2005-2006, a Procedurii arendării terenurilor aprobata de Consiliul de Administrație a CNAFP prin Hot. nr. 109/24.08.2006, s-a încheiat contractul de arendă nr. x/2006. contract ce prevede prin art. 3 că termenul de valabilitate este "pana la concesionarea terenului, după care încetează de drept, arendașul având dreptul sa-si ridice producția piscicola, cu obligația de a plați prețul arendei, iar arendașul nu are drept de preemptiune in cazul concesionarii terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum si cele aferente acestora..."

Prin H.G. nr. 626/2001 art. 78 alin. (1) se prevede ca"în vederea gestionarii si exploatării eficiente a terenurilor,ADS va putea da in arendă sau in orice alta forma de exploatare terenurile aflate in administrarea sa, pana la concesionarea acestora... ".

Din derularea contractului de arendă cu S.C. F. S.R.L. au rezultat următoarele:

- societatea a plătit cu intarzieri de pana la 50 zile pentru care s-au facturat penalități in anul 2007 de 4.427,75 RON.

- la data de 31.12.2007 figurează in evidentele contabile cu debit de 72.651,76 RON, din care 69.234,19 RON contravaloare preț amenda si 3.417,57 RON contravaloare penalități.

Societatea G. fiind declarata in stare de insolventafără a obține titlu de proprietate in temeiul O.U.G. nr. 834/1991 pe terenul curții construcții de 0,55 ha unde are câteva clădiri,deci terenul face parte din domeniul privat al statului si a fost preluat de către CNAFP in temeiul O.U.G. nr. 69/2004,Legea 113/2005,Ordinului nr. 913/2004 si 796/2005.

Prin același raport, in urma verificării, s-a concluzionat că:

- S.C. A. S.R.L..-cumparator de active ce necesita exploatarea unui teren cu destinație agricola conform contractului de vânzare cumpărare x/18.05.2007, autentificat la Biroul Notarilor Publici Asociați conf.dr. C. SI D.- Bd. x, Bucuresti, Îndeplinește condiția de concesionare prin atribuire directa conform Legii 268/28.05.2001 actualizata in data de 03.02.2004,art. 21 alin. (1) si alin. (3), Hot. nr. 577/13.06.2002 si a Normelor metodologice din 13.06.2002 de aplicare a Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările si completările ulterioare, si a Legii nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizării.

Din punct de vedere al rentabilității se dorește sa se revină si sa se aplice conceptul inițial care a stat la baza proiectului de infiintare a pepinierei piscicole din corpul lacului Tasaul, pentru asigurarea materialului piscicol de populare, în vederea realizării ciclului de producție închis: reproducere, puiet vara I, puiet vara II, productie marfa.

La luarea Hotărârii nr. 97/20Q7, s-au avut in vedere si avizele solicitate de Compania Naționala de Administare a Fondului Piscicol către Direcția de Servicii si Privatizare, in sensul clarificării privind activul cumpărat de S.C. A. S.R.L. care au fost favorabile.

Modul de calcul al redeventei, conform Cap. 4, art. 4, pct. 1, s-a realizat raportându-se investiția pe care urmează să se facă, respectiv consolidarea si reprofilarea digurilor C29 si C32, in vederea menținerii cotei nivelului normal de retenție al apei bazinului piscicol Tasaul protejând bazinele EC4 si ECS. De asemenea, va pune in funcțiune instalație de alimentare EC4-EC8 si a călugărului de evacuare EC8 DE800, care in momentul de fata sunt dezafectate.

La data de 09.04.2008 prin cererea înregistrata sub nr. x la Compania Naționala de Administrare a Fondului Piscicol au fost depuse documentele care stau la baza concesionarii, solicitate de către CNAFP. De asemenea, s-a exprimat acordul in sensul încheierii Contractului de Concesiune Atribuire Directa cu CNAFP1, in forma redactata de aceasta, având ca părți pe S.C. A. S.R.L., in calitate de concesionara si CNAFP, in calitate de concedenta, ocazie cu care a returnat Contractul de Concesiune Atribuire Directa si anexele - parte integranta din contract-semnate de către S.C. A. S.R.L.: Anexa nr. 1 privind Programul Investitional pentru Dezvoltarea Exploatatiei Piscicole; Anexa nr. 3, privind Planul de Populari ce vor fi efectuate de către concesionar, Structura pe Specii si Estimarea Producției, Convenția cu referire la clauzele pentru neplata redeventei conform cap. IV din Contractul de Concesiune, Fisa Tehnica, Fisa privind modul de calcul al nivelului redeventei minime la ha de teren pe care sunt amplasate amenajările piscicole pentru exploatatia 1970,15 ha, Proccsul-verbal de constatare Amenajare Piscicola Tasaul aflata in perimetrul loc. Năvodari, jud. Constanta, incheiat la data de 13.02.2008, cu referire la situația parcelara preluata din registrul cadastral, intocmit de comisia de inventariere constituita in baza Ordinului nr. 150/10.04.2002 al Ministrului Agriculturii, Alimentației si Pădurilor si nr. 106/2002 al Ministrului Administrației Publice, semnate în doua exemplare originale, precum si Proccsul-verbal de punere in posesie pentru suprafața de 70,15ha, cu categoriile de folosința: curți construcții 0,55ha, diguri 2,05ha, teren neproductiv 67,55ha, Procesul-vcrbal de punere in posesie pentru suprafața de 1900ha luciu de apa, semnate in trei exemplare originale si, de asemenea, un opis al actelor solicitate de concedentă.

În ceea ce privește dispozițiile legale incidente, invocă prevederile art. 60, conform cărora Concedentul are obligația de a întocmi dosarul concesiunii pentru fiecare contract atribuit; art. 61 - Dosarul concesiunii se păstrează de către concedent atât timp cat contractul de concesiune produce efecte juridice, dar nu mai puțin de 5 ani de la data încheierii contractului; respectiv art. 62 Dosarul concesiunii trebuie sa cuprindă cel puțin următoarele elemente:

a) studiul de oportunitate al concesiunii;

b) hotărârea de aprobare a concesiunii si, după caz, hotărârea de aprobare a subconcesiunii;

c) anunțurile prevăzute de prezenta ordonanța de urgenta referitoare la procedura de atribuire a contractului de concesiune si dovada transmiterii acestora spre publicare;

d) documentația de atribuire;

e) nota justificativa privind alegerea procedurii de atribuire, in cazul in care procedura aplicata a fost alta decât licitația deschisă;

f) denumirea/numele ofertantului/ofertanților a carui/a căror oferta/oferte a/au fost declarata/declarate câștigătoare si motivele care au stat la baza acestei decizii;

g) justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire, daca este cazul;

h) contractul de concesiune semnat

Art. 63 - Dosarul concesiunii are caracter de document public.(...)

Confuzia pe care se bazează raționamentul instanței de fond are la baza următoarele erori:

a. nu a susținut că acest contract a fost întocmit de către ADS ci de fiecare data a arătat, atât in dosarul x/2009 cat si in prezentul dosar a arătat ca procedura a fost demarata in fata Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, instituție care la data de 21.02.2008 a si întocmit (redactat) contractul;

b. Ulterior reprezentanții societății au semnat cele doua exemplare care au rămas la acesta instituție spre a fi semnate de către cei in drept, motiv pentru care nu se află în posesia vreunui exemplar in original;

c. La data de 09.04.2008 a predat documentele solicitate Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, fara insa a primi un exemplar al contractului fără a cunoaște dacă acest contract fusese semnat de către toți cei in drept din cadrul acestei instituții);

d. Se produce reorganizarea, succesiune legislativa corect reținuta de către instanța la fila x din motivare, astfel încât competenta revine ADS;

e. Întrucât acesta entitate a refuzat sa dea curs obligațiilor ce-i incumbau in calitate de succesoare in drepturi si obligații a Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, s-a purtat litigiul ce a făcut obiectul dosarului x/2009, prilej cu care in mod indubitabil ADS a prezentat contractul. înscrisul semnat de către noi si pe care acesta instituție 1-a preluat. Deci de vreme ce 1-a prezentat, înscrisul in mod indubitabil exista, a produs consecinței juridice, recurentul reclamant fiind in posesia doar a unei copii ridicate din dosar.

Înscrisul prezentat instanței de fond si care coroborat cu decizia ICCJ, pe care o retine ca "având un obiect similar cu prezenta cauza" putea lamuri pe deplin situația de fapt însă instanța de fond a reținut in mod greșit "implicarea" ADS-ului in cadrul succesiunii de modificări legislative.

Contractul, in mod evident a fost prezentat atât de către antecesoarea intimatei autorităților (inclusiv ICCJ) dar si de catre reprezentanții subscrisei in nenumărate ocazii inclusiv intimatei deci anterior introducerii cererii de chemare in judecata, anterior efectuării plaților dintre care unele au fost returnate iar altele se găsesc si acum in contul intimatei, fără ca intimata să fi negat existenta acestuia Prin returaarea plaților a menționat doar lipsa actului adițional nu a întregului contract, cum s-a aparat in fata instanței de fond, astfel încât si sub acest aspect hotărârea instanței de fond este criticabila.

Instanța s-a pronunțat fara sa pună in discuția pârtilor puterea de lucru judecat a hotărârii ICCJ, pronunțând o hotărâre cu încălcarea puterii lucrului judecat si încălcarea principiului contradictorialității.

In esență, puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decât o singura data, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotărâre (res judicata pro veritate habetur).

Rezulta cu puterea evidentei faptul ca prin Decizia nr. x/2009 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, din data de 19 aprilie 2011, instanța supremă a luat act de depunerea in fata instanței, de către antecesoarea intimatei (ADS) a Contractului de Concesiune atribuire directă, redactat si semnat de către Compania Naționala de Administrare a Fondului Piscicol la data de 21 februarie 2008, având ca obiect suprafața de teren pe care sunt amplasate amenajările piscicole si terenurile aferente acestora, in perimetrul Localității Năvodari, recurenta solicitând a se constata că acțiunea a rămas fără obiect.

Hotărârea sus indicata, de care a luat la cunoștință intimata in mod neechivoc încă din data de 18.03.2010 când i-a fost predat dosarul x/2009 cu mențiunea in pronunțare (proces-verbal de predare primire semnat din partea intimatei de către membrii comisiei numita prin ordinul Președintelui ANPA nr. 61/18.03.2010) arata existenta acestui contract, faptul ca acesta nu a manifestat diligenta in a verifica propriile arhive sau mai grav in a se exchiva de obligații ce-i deriva dintr-un contract si din lege (in mod evident in calitate le succesoare in drepturi si obligații) nu pot constitui argumente in respingerea actiunii.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală.

In susținerea excepției nulității recursului, arată că, în conformitate cu prevederile art. 486 lit. d), art. 488, art. 489 pct. 2 noul C. proc. civ., recursul, sub sancțiunea nulității, trebuie sa cuprindă motivele de nelegalitate si dezvoltarea lor, aspecte care in motivele de recurs din speța de fata lipsesc cu desăvârșire ori fac referire la alte texte de lege ce nu sunt aplicabile (ex art. 483 C. proc. civ. este abrogat fiind cuprins in capitolul III urmărirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de rădăcini).

Având în vedere că din motivele de recurs nu se desprinde nici o critica la adresa sentinței recurate, susținerile recurentei nu pot fi încadrate la motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Recurenta nu face decât o înșiruire de afirmații prin care se contrazice singura prin susținerile din fond, fara a contura o critica la adresa sentinței instanței de fond si fara a realiza o motivare, dezvoltare a unor critici, critici care de altfel lipsesc cu desăvârșire fiind de alfel nemotivate si in drept.

Pe fondul recursului declarat solicită să fie avut în vedere faptul că poziția pe care o adopta recurenta in sensul în care prin cererea de chemare in judecata se considera titulara a unui contract de concesiune (semnat si asumat de ambele parti contractante) ce este in vigoare solicitând astfel:

- emiterea unui act adițional la contractul de concesiune;

- emiterea facturilor fiscale aferente;

- punerea efectiva in posesie pentru bunul ce face obiectul contractuli de concesiune prin atribuire directa. In opina recurentului instanța de fond ar fi ținuta sa analizeze cauza dedusa judecații sub

In ceea ce privește art. 1178 N. C. civ., în temeiul căruia recurenta ar avea un drept si o recunostere a dreptului de exploatare a amenajării piscicole, arată că transmiterea unui drept de folosință/concesionare se realizează in concordanta cu prevederile O.U.G. nr. 54/2006 (ex art. 14, art. 56 etc.) el realizându-se obligatoriu in forma scrisă autentică nicidecum prin acord verbal (cum susține recurenta prin aplicarea dispozițiilor art. 1240 si art. 1241 noul C. civ.

Onorata instanța de judecata ar trebui sa se aplece si asupra recunoașterii directe de către recurenta prin cererea de recurs ca aceasta nu deține la aceasta data si nu a deținut un contract de concesiune prin atribuire directa valabil, ceea ce duce la concluzia fara echivoc a faptului ca aceasta neavand nici un contract încheiat (deci nici un drept de folosința) aceasta nu poate solicita o prelungire a acestui contract printr-un act adiționat astfel cererea a rama sfara obiect. Recurenta recunoaște direct prin cererea de chemare in judecata ca nu deține posesia si solicita ca instanța sa oblige intimata pârâtă la emiterea de facturi ulterioare.

Mai arată în acest contect că redeventa de la recurenta S.C. A. S.R.L., toate plățile ce au fost efectuate de către recurenta, nu au fost încasare, astfel nerecunoscând implicit vreun drept de folosință a recurentei.

Totodată pentru a putea înțelege pe deplin onorata instanță situația de fapt, arată că recurenta deține in proprietate (deși nu deținem documentele cu pricina) active ale amenajării piscicole, prin active intelegandu-se baraje, diguri, călugări de evacuare a apei, nu active a unei societăți comerciale constând din totalitatea drepturilor patrimoniale, reale sau de creanță, ale unei societății comerciale.

Astfel, având în vedere toate aceste considerente, solicităă să admiterea excepției nulității recursului, iar pe fondul cauzei sa respingerea recursului ca nefondat.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția completului de judecată din data de 21 noiembrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 29 mai 2019, în ședință publică, cu citarea părților, când s-a dispus amânarea judecății la data de 13 noiembrie 2019 și ulterior la data de 25 martie 2020, când cauza a fost suspendată de plin drept, conform art. 42 alin. (6) din Decretul Președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgentă pe teritoriul României, fără efectuarea vreunui act de procedură, prin rezoluția din data de 21 mai 2020, fixându-se termen pentru redeschiderea judecății la data de 1 iulie 2020, în ședință publică, cu citarea părților, când s-a amânat pronunțarea deciziei pentru data de 22 iulie 2020.

Prin încheierea din 29 mai 2019 s-a respins excepția nulității recursului invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, prin petitul principal al acțiunii formulate, a solicitat instanței de contencios administrativ obligarea paratei Agenția Naționala pentru Pescuit și Acvacultura - A.N.P.A., la emiterea actului adițional, la Contractul de concesiune prin atribuire directa, încheiat intre reclamantă si Compania Naționala de Administrare a Fondului Piscicol la data de 21.02.2008, in raport de subrogarea acesteia in drepturile si obligațiile contractuale ale Agenției Domeniilor Statuluire, invocând faptul că este titulara dreptului de proprietate asupra activelor ce deservesc exploatarea piscicola TASAUL potrivit contractului de vânzare cumpărare nr. x/18.05.2007 autentificat de H. .

Obiectul acțiunii deduse judecății derivă din același raport juridic de drept administrativ care a făcut obiectul dosarului nr. x/2009 al Curții de Apel București, secția a VIII a de contencios administrativ și fiscal, obligarea pârâtei la încheierea actului adițional la Contractul de concesiune prin atribuire directă încheiat la 21.02.2008, fiind consecința schimbării titularului dreptului de administrare al fondului piscicol.

În fapt, ca urmare a cererii depusa de către reclamantă, prin care a solicitat concesionarea prin atribuire directa conform Legii nr. 268/2001 si a Legii nr. 137/2002 Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol a emis Hotărârea nr. 97 din 28.11.2007 prin care a aprobat solicitarea S.C. A. S.R.L. privind concesionarea prin atribuire directa a suprafețelor de teren de sub luciu de apa menționate mai sus .

La data de 09.04.2008 prin cererea înregistrata sub nr. x către Compania Naționala de Administrare a Fondului Piscicol, reclamanta a arătat că a depus documentele care stau la baza concesionarii, solicitate de către CNAFP.

Ca urmare a faptului că la data 05.03.2008 s-a emis Ordonanța de Urgenta nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul și acvacultura, care s-a publicat in Monitorul Oficial nr. 180 din 10.03.2008, prin care Agenția Domeniilor Statului s-a subrogat în drepturile și obligațiile Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, reclamanta a solicitat A.D.S. semnarea contractului de concesiune si a anexelor menționate mai sus, redactate de CNAFP ce fac parte integranta din acesta, ca urmare a respectării hotărârii nr. 97/28.11.2007.

Demersurile jurisdicționale declanșate de reclamantă ca urmare a refuzului ADS de a respecta Hotărârea nr. 97/28.11.2007 emisă de CNAFP; respectiv Hotărârea Consiliului de Administrație al CNAFP nr. 177/18.12.2006 privind aprobarea tarifului pe kg de pește, modul de calcul și de plată al redevenței, demersuri prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la semnarea contractului de concesiune directă, conform cadrului legal stabilit de Legea nr. 268/2001, s-au finalizat prin sentința civilă nr. 4201/27.11.2010 pronunțată de Curtea de Apel București în dosar nr. x/2009, definitivă prin decizia civilă nr. 2319/19.04.2011 pronunțată de ICCJ-SCAF.

Considerentele primei instanțe, în temeiul cărora a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantei pe motiv că dreptul de concesiune prin atribuire directă la data adresării cererii nu exista în patrimoniul său, a fost înlocuită de instanța recurs cu propriile considerente, prin care s-a arătat că față de înscrisul nou depus în recurs, respectiv contractul de concesiune prin atribuire directă din 21 februarie 2008, redactat și semnat de intimată, deși determină menținerea soluției de respingere a acțiunii reclamantei, constatarea privind netemeinicia cererii se impunea a fi înlocuită cu constatarea rămânerea fără obiect a acesteia. În acest context s-a mai evidențiat că în raport de situația de fapt ce rezultă din depunerea contractului, evidențiată de ambele părți, examinarea criticilor inițiale, vizând netemeinicia soluției instanței de fond, nu mai era necesară.

În prezenta cauză, pentru a respinge petitul principal prin care se solicită încheierea actului adițional la contractul de concesiune anterior menționat, instanța de fond a apreciat că examinarea caracterului nejustificat al pârâtei ANPA de a semna actul adițional ca urmare a intervenirii Legii nr. 317/2009, impune verificarea, a priori, a existenței contractului cu privire la care se invocă transmisiunea legală a drepturilor și obligațiilor către pârâtă. În acest context s-a pus în vedere reclamantei dispozițiile art. 292 alin. (2) din Noul C. proc. civ. ("dacă înscrisul este depus în copie, partea care l-a depus este obligată să aibă asupra sa originalul și, la cerere, să îl prezinte instanței, sub sancțiunea de a nu se ține seama de înscris"), aceasta nu a putut produce înscrisul în original în fașa acestei instanțe.

În urma acestor verificări, având în vedere susținerea reclamantei că nu deține originalul contractului și că acest original se află la Agenția Domeniilor Statului, prima instanță a conchis următoarele:

Dimpotrivă, aceasta a susținut, în ședință publică, că nu deține originalul contractului și că acest original se află la Agenția Domeniilor Statului.

- afirmația reclamantei că "nu există două exemplare ale acestui contract", este contrazisă de înscrisul invocat de către reclamantă: contractul poartă mențiunea că a fost încheiat la data de 09.04.2008 la sediul concedentului în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte, ambele exemplare având același conținut și aceeași forță juridică procesuală". Astfel, nu se verifică nici afirmația existenței unui singur original, nici afirmația că a fost semnat la ADS; contractul a fost prezentat de reprezentantul ADS în dosarul de recurs nr. x/2009, dar s-a menționat că era semnat de CNAFP, iar nu de ADS. De altfel, înscrisul de la filele x, a cărui conformitate cu copia legalizată din dosarul nr. x/2009 a fost constatată de prezenta instanță în ședința de judecată de la data de 17.06.2016, poartă semnături și ștampila CNAFP în dreptul concedentului.

- data încheierii acestui contract nu este certă, deși apare ca fiind menționată data de 09.04.2008, filele sunt ștampilate cu data de 21.02.2008, iar contractul nu poartă număr nici în titlu, nici în ștampila de înregistrare la concedent.

- la solicitarea instanței, Agenția Domeniilor Statului a comunicat, în esență, că în urma verificărilor efectuate cu privire la contractul vizat, prin răspunsul nr. x/25.09.2015 emis de direcțiile sale de specialitate, i s-a comunicat că nu s-a putut identifica un contract încheiat cu S.C. A. S.R.L. sau un contract să aibă ca obiect amenajări piscicole și terenuri aferente acestora în suprafață de 1970,15 ha, aflate în perimetrul năvodari-amenajarea Piscicola Tașaul, jud. Constanța. Mai mult, ADS nefiind parte semnatară nu are posibilitatea să comunice dacă acest contract este valabil încheiat, iar față de lipsa înregistrării la organul emitent, din punctul de vedere al ADS trebuie să se considere că susmenționatul contract nu a existat. Mai mult, această autoritate a apreciat că, în măsura în care contractul din 09.04.2008 ar fi fost într-adevăr încheiat, originalul acestuia se află în posesia și trebuie înfățișat de S.C. A. S.R.L.."

- reclamanta a depus la dosar la termenul din 17.06.2016 copiile ale înscrisurilor certificate pentru conformitate cu originalul de Înalta Curte de Casație și Justiție din dosarul de recurs nr. x/2009, dar aceste copii nu suplinesc obligația de prezentare a originalului înscrisului.

Coroborând răspunsul depus de ADS cu cele menționate în procesele-verbale de predare primire succesive, depuse la dosar, prima instanță a reținut că în urma verificării evidenței electronice a contractelor preluate de ADS de la CNAFP și a contractelor predate de ADS către ANPA, cât și a proceselor-verbale de predare primire arhivă între CNAFP-ADS și ADS-ANPA efectuate în perioada 2008-2009-2010, nu s-a putut identifica un contract încheiat cu S.C. A. S.R.L. sau un contract să aibă ca obiect amenajări piscicole și terenuri aferente acestora în suprafață de 1970,15 ha, aflate în perimetrul năvodari-amenajarea Piscicola Tașaul, jud. Constanța.

În consecință, considerând că nu se poate considera sub puterea lucrului judecat a deciziei ICCJ din dosarul anterior judecat, față de împrejurarea că înfățișarea în original a înscrisului reprezintă un aspect ce trebuie verificat de fiecare instanță, prima instanță a apreciat că reclamanta nu se poate prevala de existența acelei hotărâri pentru a trece peste dispozițiile art. 292 alin. (2) din Noul C. proc. civ., iar în lipsa originalului, copiile aflate la dosar sunt lipsite de orice suport probator, pretenția reclamantei cu privire la existența acestui contract fiind complet nedovedite.

De altfel, chiar împrejurarea că reclamanta nu a putut dovedi temeiul juridic în baza căruia a achitat sumele ce i-au fost returnate de către pârâta ANPA și împrejurarea că aceasta nu se află în posesia bunului, reprezintă două împrejurări ce se contrazic prin ele însele: nu se poate susține că reclamanta este subiectul pasiv al plății redevenței, dacă aceasta nu se află în posesia obiectului concesiunii; pe de altă parte, litigiul are ca obiect încheierea actului adițional ca urmare a intervenirii succesiunii legale cu privire la persoana concedentului, dar reclamanta are un petit ce sugerează lipsa unui contract, în măsura în care deși se pretinde că acest contract există din 2008, predarea bunului și punerea în posesie a concesionarului nu s-a făcut până în prezent.

În prealabil, Înalta Curte reamintește că prin încheierea din 29.05.2019 s-a luat act de precizarea recurentei reclamante potrivit căreia criticile sale, formulate prin cererea de recurs, se încadrează la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și, apreciind că într-adevăr aceste critici se subscriu motivului de recurs invocat, excepția nulității recursului, invocată de intimata pârâtă, a fost respinsă.

Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, încadrate la motivul de recurs prevăzut de 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prima instanță a apreciat că imposibilitatea reclamantului de a prezenta exemplarul original al contractului de concesiune atribuire directă din data de 09.04.2008, încheiat cu Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, sugerează inexistența acestuia, în contextul în care, pe de o parte, autoritățile cărora în baza modificărilor legislative survenite le-ar fi revenit succesiv calitatea de concedent al obiectului concesiunii, au afirmat că nu dețin acte de predare-primire cu privire la respectivul contract, iar pe de altă parte reclamanta nu se află în posesia obiectului concesiunii, deși pretinde că acest contract există din anul 2008.

Contrar celor reținute de prima instanță, Înalta Curte apreciază că existența acestui contract nu poate fi pusă la îndoială de nicio autoritate a statului, în contextul în care acesta a fost prezentat, în copie conformă cu originalul, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție și a stat la baza soluționării în mod definitiv a unui litigiu care a avut ca obiect stabilirea dreptului reclamantei de a obține dreptul de concesiune prin atribuire directă în temeiul Legii 268/2001, actualizată în data de 03.02.2004.

În acest context, demersul primei instanțe de a verifica existența contractului și de a respinge acțiunea pentru considerente ce țin de imposibilitatea prezentării exemplarului original, contravine dispozițiilor art. 273 C. proc. civ.. Potrivit acestor dispoziții, înscrisul sub semnătură privată, recunoscut de cel căruia îi este opus (...) face dovadă între părți până la proba contrară. Aceasta în contextul în care antecesorul pârâtei nu doar că nu a contestat și nu a cerut prezentarea originalului în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție în nr. x/2009, ci chiar a înaintat la dosarul cauzei înscrisul în cauză.

De asemenea, Înalta Curte observă că prima instanță a lăsat în afara oricărei analize însuși înscrisul prin care însuși antecesorul intimatei pârâte, Agenția Domeniilor Statului, a recunoscut în mod explicit existența contractului. Astfel, prin adresa din data de 16 02.2011, Agenția Domeniilor Statului a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție Contractul de Concesiune atribuire directă din data de 9.04.2008 încheiat cu S.C. A. în cadrul dosarului nr. x/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție . Mai mult, în cuprinsul adresei se afirmă că înscrisul a fost identificat în arhiva instituției ca fiind preluat de la Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, se indică ca temei legal al preluării dispozițiile art. II din Legea nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura și se arată că prin Protocolul de predare-preluare nr. 4025/23.11.2009 s-au predat către ANPA acțiunile deținute de ADS la societățile cu profil piscicol iar Direcția juridică din cadrul ADS a predat dosarele juridice către ANPA prin protocolul de predare primire nr. 1924/18.03.2010.

Examinarea fondului raportului juridic litigios ar fi impus, din perspectiva dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. i) - refuz nejustificat de a soluționa o cerere - o examinare a efectelor contractului față de succesorii universali în drepturi și obligații care au dobândit calitatea de concedent în temeiul modificărilor legislative survenite. Această concluzie se impune în contextul în care instanța nu a fost sesizată cu vreo excepție de inopozabilitate sau de nulitate a contractului dar nici cu o cererea de înscriere în fals, apărarea pârâtei rezumându-se, fără a formula întâmpinare, la solicitarea de a se prezenta de către reclamantă originalul contractului, cerere formulată abia după ce instanța a dispus din oficiu suplimentarea probatoriului.

Față de cele reținute, Înalta Curte apreciază că verificările efectuate de prima instanță, în contextul în care existența contractului a fost recunoscută de părți într-un litigiu anterior și nu s-a invocat nevalabilitatea sau întocmirea în fals a acestuia, echivalează cu necercetarea pe fond a cauzei și impune, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., o nouă judecată asupra fondului pretenției.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 2199 din 24 iunie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 iulie 2020.