ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2919/2020

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 22.12.2016, astfel cum a fost completată prin cererea depusă la 06.03.2017, reclamanta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a solicitat, în contradictoriu cu Direcția Generală de Control Antifraudă și Inspecții și Direcția Generală de Pescuit Autoritate de Management pentru POPAM, ambele prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, suspendarea executării și anularea parțială a procesului-verbal de constatare a neregulilor bugetare și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/11/01.08.2016, anularea deciziei nr. 12/05.10.2016, cu consecința eliminării corecției financiare de 126.999,90 RON, aferente contractului nr. x/09.04.2014, respectiv a corecției financiare de 96.000 RON, aferente contractului nr. x/12.03.2014.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 2610 din 26 iunie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă ca nefondată excepția de nelegalitate a ordinelor M.A.D.R. nr. 706/22.04.2015, nr. 2707/16.12.2015 și nr. 821/02.06.2016, invocată de reclamantă prin răspunsul la întâmpinare; a fost admisă în parte acțiunea; a fost anulată decizia nr. 12/05.10.2016 privind soluționarea contestației; au fost respinse ca nefondate cererile de suspendare a executării și de anulare parțială a procesului-verbal nr. x/11/01.08.2016 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Calea de atac exercitată în cauză Recurenta-reclamantă Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a formulat recurs împotriva sentinței, de mai sus, prin care a solicitat casarea sentinței, în sensul admiterii integrale a acțiunii. În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele: In fapt, prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a Vll-a contencios administrativ și fiscal la data de 22.12.2016, a solicitat în contradictoriu cu Direcția Generală de Control Antifraudă și Inspecții și Direcția Generală de Pescuit Autoritatea de management pentru P.O.P.A.M., ambele prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale suspendarea executării și anularea parțială a procesului-verbal de constatare a neregurilor financiare si de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/11/01.08.2016, anularea deciziei nr. 12/05.10.2016, cu consecința eliminării corecției financiare de 126.999,90 RON aferente contractului nr. x/09.04.2014, respectiv a corecției financiare de 96.000 RON, aferente contractului nr. x/12.03.2014. Prin sentința recurată, a fost respins ca nefondat capătul de cerere prin care a solicitat anularea parțială a procesului-verbal de constatare a neregulilor bugetare și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/11/01.08.2016. În ceea ce privește contractul de servicii de organizare proceduri de achiziție nr. x/12.03.2014 Referitor la motivarea instanței privind rezonabilitatea prețurilor, se arată că această susținere are la bază o serie de informații preluate de pe un website care nu este destinat utilizării aplicării de mijloace electronice pentru atribuirea contractelor de achiziție publică. În acest sens, conform prevederilor legale în vigoare la momentul derulării procedurilor de achiziție, singurul web site autorizat care permite efectuarea de cumpărări directe cu respectarea legislației este prevăzut în cadrul Hotărârii Guvernului nr. 1660/2006 (art. 1 alin. (1) și (3) și în cadrul Instrucțiunii privind modalitatea de aplicare a prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 emisă de ANRMAP în 2011 (art. 6). Deci, invocarea unor tarife prezentate în cadrul unor web-site-uri neautorizate pentru astfel de operațiuni nu poate fi luată în considerare, atât timp cât singurul mijloc electronic legiferat este S.E.A.P. Referitor la motivarea instanței prin care se consideră că nici în cererea de finanțare, nici în devizul general, nu este prevăzută încheierea unui contract de consultanță pentru realizarea cumpărărilor directe din cadrul proiectului, se arată că, potrivit prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 sunt legiferate procedurile de atribuire, dar tot O.U.G. nr. 34/2006 stipulează ca termen achiziția directă de produse, servicii sau lucrări. Astfel, trebuie evidențiată diferența de termeni dintre procedurile de atribuire și termenul de proceduri de achiziții. Mai departe, conform devizului general actualizat în urma notificării nr. x/27.02.2014, anexă la cererea de finanțare, și a Planului de Achiziții publice efectuate după încheierea Contractului de finanțare - REVIZUIT în urma notificării nr. x/27.02.2014 sunt prevăzute procedurile aplicate pentru implementarea proiectului după semnarea contractului de finanțare. Deci, nici în cadrul acestui document al cărui model a fost pus la dispoziție de Autoritatea de Management nu se precizează că vor fi aplicate doar procedurile de atribuire nominalizate în cadrul art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 ci sunt prevăzute inclusiv cumpărările directe. Deci, conform lanțului de Achiziții publice efectuate după încheierea Contractului de finanțare, cumpărările directe sunt considerate a fi proceduri de achiziție. În plus, prin procedurile interne de verificare a contractelor de achiziție încheiate pentru implementarea contractului de finanțare, însăși autoritatea de management definește Cumpărarea Directă ca fiind un tip de procedură de achiziție publică ce poate fi aplicată (anexate notificările emise de Autoritatea de management. În ceea ce privește contractul de servicii de consultanță și management nr. 2674/09.04.2014 Referitor la susținerea instanței că devizele financiare nu au fost semnate și ștampilate de reprezentantul legal al proiectului, se arată că în cadrul cererilor de rambursare aceste devize poartă semnătura reprezentantului legal al proiectului. Deci, din punctul de vedere al eligbilității cheluielii această condiție este îndeplinită prin asumarea prin semnătură și ștampilă de către reprezentantul legal al proiectului. Referitor la informațiile care trebuiau cuprinse în cadrul devizelor financiare, se arată că informația referitoare la numărul de experți este prezentată în cadrul devizelor financiare reieșind că pentru prestarea activității au fost utilizați un număr de 3 experți; informația referitoare la prețul pe oră este prezentată în cadrul devizelor financiare reieșind din cadrul devizelor valorile unitare orare pentru fiecare expert în parte; informația referitoare la timpul lucrat pe fiecare obiect în parte este prezentată în cadrul devizelor financiare reieșind din cadrul devizelor numărul de ore prestat de fiecare expert în parte. Recurenta a mai menționat că în cadrul contractului de prestări servicii este prevăzut un singur obiect în cadrul art. 4 -.4.1.-Obiectul contractului îl reprezintă prestarea de servicii de consultanta si management aferente proiectului Bursa de Peste Tulcea. Referitor la cerințele privind calificarea experților, și timpul alocat pe fiecare activitate din contract, se arată că cerințele ca fiind excedentare întrucât nici în cadrul contractului de finanțare, nici în cadrul Anexelor la acesta nu sunt prevăzute aceste cerințe ca fiind condiții de eligibilitate pentru cheltuieli, cerințele de eligibilitate fiind doar numărul de experți și timpul lucrat pe fiecare obiect din contract și nu pe fiecare activitate. Mai mult, însuși Director General al DGP-AMPOP, în cadrul solicitării de clarificare cu nr. x/25.11.2015 referitor la verificarea Cererii de Rambursare cu nr. x a solicitat întocmirea de devize financiare de către un alt prestator de servicii din cadrul contractului de finanțare, devize financiare care să respecte modelul devizului financiar întocmit de S.C. A. S.R.L., deviz ce a fost considerat conform cu prevederile contractului de finanțare. Recurenta a arătat că reiterează motivele formulate invocate in răspunsul la întâmpinare, asupra cărora instanța de fond nu s-a pronunțat și că solicită instanței de recurs să ceară de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să depună la dosarul cauzei anexa 2 la Contractul de finanțare nerambrsabilă nr. 50/16.10.2013.

Apărările formulate în cauză Pârâtele Direcția Generală de Control Antifraudă și Inspecții și Direcția Generală de Pescuit Autoritate de Management pentru POPAM prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au formulat întâmpinare, prin care au reluat susținerile din fața primei instanțe. Totodată, acestea au invocat excepția nulității recursului, deoarece recurenta nu a respectat dipsozițiile art. 488 din C. proc. civ., neindicând explșicit motvele de casare în care se încadrează susțineirle sale din memoriul de recurs. Pe fond, intimatele au arătat că, în ceea ce privește primul contract, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, cumpărarea directă nu era obligatoriu să fie efectuată prin SEAP la data derulării achiziției, ci doar de la 10.03.2016 a fost instituită obligativitatea utilizării mijloacelor electronice (modificarea art. 21 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prin Legea nr. 20/2016). Conform art. 19 indice 1 din O.U.G. nr. 34/2006, doar notificarea cu privire la achiziția directă a cărei valoarea depășea echivalentul în RON al sumei de 5000 euro fără TVA, era obligatorie a fi transmisă prin SEAP. În consecință, afirmația recurentei în sensul că invocarea unor tarife prezentate în cadrul altor web site-uri în afara de SEAP nu poate fi luată în considerare, deoarece singurul mijloc electronic legiferat ar fi SEAP, este neveridică. Din coroborarea art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 cu art. 7 din Instrucțiunea ANRMAP privind aplicarea prevederilor art. 19, rezultă că achiziția directă nu este una din procedurile de atribuire expres reglementate de art. 18, astfel că regulile de desfășurare prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 nu îi sunt aplicabile, ci doar cele referitoare la păstrarea documentelor. Nefiind prevedere expresă pentru organizarea unei asemenea proceduri de achiziție directă, fiecare autoritate va emite propriile reguli, prin care trebuie să asigure cu precădere un principiul de bază al art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv utilizarea eficientă a fondurilor publice. În ceea ce privește cel de-al doilea contract, neregula a constat în nerespectarea de către beneficiar a prevederilor din contractul de finanțare prin neprezentarea de documente justificative la rambursarea cheltuielilor așa cum acesta avea obligația. În drept, au fost invocate prevederile art. 205 din C. proc. civ.

Răspunsul la întâmpinare Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției nulității și înlăturarea celorlalte apărări formulate de către intimate.

Procedura de soluționare a recursului Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 17 martie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Ca urmare a dispozițiilor art. 42 alin. (6) din Decretul Președintelui României privind instituirea stării de urgență nr. 195 din 16 martie 2020, prin care s-a suspendat de plin drept judecarea proceselor civile pe durata stării de urgență instituite prin acesta, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop, cu excepția celor de urgență deosebită, stabilite de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și ca urmare a emiterii Ordinului nr. 71 al Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu modificările și completările ulterioare, și corelației acestuia cu Ordinul nr. 91 din 12 martie 2020 al Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție completat și consolidat prin Ordinul nr. 92 din 16 martie 2020, privind categoriile de cauze de urgență deosebită in care a continuat activitatea de judecată, prezenta cauză a fost suspendată de drept la data de 17 martie 2020. In raport de dispozițiile art. 415 pct. 4 din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 42 alin. (8) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și art. 63 alin. (13) din Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, a fost fixat termen pentru redeschiderea judecății la data de 29 iunie 2020.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ. 7.1. Situația de fapt reținută de prima instanță Urmare aprobării cererii de finanțare nr. x, între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Pescuit, în calitate de autoritate contractantă, și reclamanta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de finanțare nr. x/16.10.2013, având ca obiect acordarea din partea autorității contractante a finanțării nerambursabile în cuantum maxim de 22.375.322,20 RON pentru implementarea proiectului intitulat "Bursa de pește". Pe durata derulării acestui contract, părțile au încheiat 7 acte adiționale, prin care au modificat sau completat unele clauze. Potrivit actului adițional nr. x/16.12.2015, durata de execuție a contractului a fost prelungită până la data de 15.01.2016, cu obligația depunerii ultimei cereri de rambursare în luna ianuarie 2016, incluzând toate cheltuielile eligibile efectuate până la 31.12.2015, când beneficiarul are obligația finalizării procedurilor de achiziție publică. În vederea implementării proiectului, beneficiarul, în calitate de autoritate contractantă, a inițiat și desfășurat mai multe proceduri de achiziție publică, dintre care una s-a finalizat prin încheierea contractului de servicii consultanță și management nr. 2674/09.07.2014 cu S.C. A. S.R.L., iar alta prin încheierea contractului de servicii de organizare a procedurilor de achiziție nr. x/12.03.2014 cu S.C. B. S.R.L. Urmare adreselor nr. x/24.02.2016 și nr. y/01.03.2016 referitoare la notele de descoperire a unei nereguli și notificările privind suspiciunea de neregulă, în perioada 04.03-08.07.2016, o echipă de control din cadrul Direcției Generale Control, Antifraudă și Inspecții a procedat la verificarea documentară a aspectelor constatate de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României și consemnate în proiectul de raport sistem AA-nr. x/11.02.2016. În urma verificării efectuate, Direcția Generală Control, Antifraudă și Inspecții Pârâta a încheiat procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/11/01.08.2016, prin care a constatat următoarele nereguli: 1) Cu privire la contractul de servicii de consultanță și management nr. 2674/09.04.2014, s-a constatat că beneficiarul nu a respectat obligațiile stabilite prin Anexa V din contractul de finanțare, neprezentând cu ocazia cerilor de rambursare devizele financiare lunare pentru serviciile prestate. În concret, s-a constatat că devizele financiare prezentate de beneficiar sunt informe, întrucât: nu sunt semnate și ștampilate de către reprezentantul legal al proiectului; nu se precizează câți experți au fost implicați în proiect și calificarea lor; nu se menționează timpul alocat pe fiecare activitate din contract; devizele financiare au fost întocmite identic pentru fiecare lună în parte, pentru funcții, ore prestate și preț unitar, deși activitățile lunare așa cum sunt prezentate prin raportul de activitate diferă de la o lună la alta în funcție de avansarea implementării proiectului și nevoile de consultanță. Echipa de control a constatat că beneficiarul nu a respectat nici clauzele contractuale, nici prevederile art. 3 din H.G. nr. 442/2009, a încadrat această abatere ca fiind neregulă, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 19 alin. (3) din Anexa I la contractul de finanțare, potrivit cărora "orice rambursare excedentară constituie plată necuvenită, iar beneficiarul are obligația de a restitui sumele necuvenite". În consecință, a constatat că valoarea cheltuielilor menționate în cele 5 cereri de rambursare a fost autorizată la plată în mod nelegal, astfel că a stabilit suma de 126.999,90 RON drept creanță bugetară în sarcina beneficiarului. În legătură cu acest contract, echipa de control a mai făcut constatări legate de indicatorii de fraudă prevăzuți în Anexa 1 la H.G. nr. 875/2011, fără incidență asupra creanței bugetare. 2) Referitor la contractul de servicii organizare proceduri de achiziție nr. x/12.03.2014, s-a constatat că beneficiarul nu a respectat prevederile legale și contractuale cu privire la rezonabilitatea prețurilor și asigurarea unui control adecvat pentru implementarea contractului. În concret, echipa de control a constatat diferențe semnificative de prețuri între valorile înscrise în Anexa nr. 2 la contractul nr. x/12.03.2014 și cele practicate pe piață pentru aceleași activități, a considerat că beneficiarul a nesocotit clauzele contractuale și dispozițiile art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 3 din H.G. nr. 875/2011, a încadrat această abatere ca fiind neregulă, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, și a stabilit suma de 66.000 RON drept creanță bugetară în sarcina beneficiarului. Această sumă reprezintă diferența dintre suma rambursată de 78.000 RON, aferentă celor 2 proceduri de atribuire stabilite prin Anexa nr. 2 la contractul de servicii nr. x/12.03.2014 (din care 38.500 RON pentru obiectivul "Proiectare și execuție lucrări la sediul central, punct de colectare fix, pontoane și dotări sediu, inclusiv mijloace de transport frigorifice", mai puțin 6.000 RON pentru asigurarea experților cooptați de către ANPA, și 39.500 RON pentru obiectivul "Dezvoltarea sistemului IT pentru informatizarea vânzărilor prin bursa de pește electronică") și valoarea rezonabilă stabilită de către echipa de control de 12.000 RON, urmare consultării bazelor de date existente pe internet. De asemenea, echipa de control a constatat că nici în cererea de finanțare, nici în devizul general revizuit nu este prevăzută încheierea unui contract de consultanță pentru realizarea cumpărărilor directe din cadrul proiectului. În concret, a constatat că serviciile ce urmau a fi contractate se refereau numai la organizarea procedurilor de achiziție, nu și la achizițiile directe. Referitor la modul de derulare a contractului, a constatat că activitățile ce fac obiectul contractului se suprapun cu activitățile desfășurate de către echipa de implementare a proiectului constituită la nivelul beneficiarului, pentru care membrii acesteia au fost remunerați suplimentar față de salariul de bază lunar, în sensul creșterii salariale prin majorare cu până la 25 de clase aplicată la salariul de bază. Echipa de control a încadrat această abatere ca fiind neregulă, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, a constatat că cele 4 achiziții directe, în valoare totală de 30.000 RON, nu fac obiectul unor proceduri de atribuire, a considerat valoarea acestora ca fiind neeligibilă și a stabilit suma de 30.000 RON drept creanță bugetară în sarcina beneficiarului, rezultând o creanță bugetară totală aferentă acestui contract de 96.000 RON. În legătură cu acest contract, echipa de control a mai făcut constatări legate de indicatorii de fraudă prevăzuți în Anexa 1 la H.G. nr. 875/2011, fără incidență asupra creanței bugetare. Prin titlul de creanță, echipa de control a mai stabilit în sarcina beneficiarului o creanță bugetară în cuantum de 77.316,69 RON, care nu face obiectul litigiului de față. Împotriva titlului de creanță, reclamanta a depus contestație administrativă, care a fost respinsă ca nefondată prin decizia nr. 12/05.10.2016 . 7.2. Analiza motivelor de casare invocate de recurenta-reclamantă și a apărărilor intimatelor-pârâte În prealabil, în ceea ce priveste excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru Direcția Generală de Control Antifraudă și Inspecții și pentru Direcția Generală de Pescuit Autoritate de Management pentru POPAM, Înalta Curte constată că, deși recurenta-reclamantă a indicat generic prevederile art. 483-502 C. proc. civ., această omisiune procedurală nu este de natură să atragă automat nulitatea cererii de recurs pentru neîncadrarea sa în motivele de casare prev. de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., cât timp, din dezvoltarea criticilor, se poate realiza, conform art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., o asemenea încadrare de către instanța de recurs. Or, lecturând cererea de recurs, Înalta Curte constată că aceasta cuprinde critici privind greșita aplicare a legii de către prima instanță, fiind indicate și prevederile legale în privința cărora se invocă efectuarea unei greșeli de drept de către prima instanță; prin urmare, excepția nulității recursului va fi respinsă ca nefondată. În ceea ce privește fondul recursului, cu privire la criticile legate de greșita aplicare a legii de către prima instanță în ceea ce privește contractul de servicii de organizare proceduri de achiziție nr. x/12.03.2014, Înalta Curte constată că sunt nefondate. Aspectul esențial în soluționarea acestui motiv de recurs îl reprezintă calificarea naturii contractelor de achiziție publică respectiv dacă aceste reprezentau proceduri de achiziție publică sau nu. Înalta Curte constată că în mod corect a reținut prima instanță faptul că cele 4 achiziții directe, în valoare totală contractată de 30.000 RON, stabilite în cadrul contractului de servicii nr. x/12.03.2014, nu reprezintă proceduri de atribuire, astfel că este corectă concluzia echipei de control, în sensul că întreaga valoare a acestora reprezintă cheltuială neeligibilă, constituindu-se drept creanță bugetară. În mod corect, din coroborarea prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 (care nu prevăd achiziția directă) cu art. 7 din Instrucțiunile emise de ANRMAP în ceea ce privește modul de aplicare a prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, prima instanță a concluzionat în sensul că achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire. Cum nici în cererea de finanțare, nici în devizul general revizuit nu este prevăzută încheierea unui contract de consultanță pentru realizarea cumpărărilor directe din cadrul proiectului, aceste cheltuieli erau neeligibile. Conform devizului general anexă la cererea de finanțare, notificării nr. x/27.02.2014 privind modificările la bugetul indicativ al proiectului, precum și programului anual al achizițiilor publice ANPA nr. 1441/04.03.2014, serviciile ce urmau a fi contractate se refereau doar la organizarea procedurilor de achiziție. Pe de altă parte, în ceea ce privește criticile referitoare la rezonabilitatea prețurilor, recurenta a invocat faptul că invocarea unor tarife prezentate în cadrul unor website-uri neautorizate pentru astfel de operațiuni nu poate fi luată în considerare, atât timp cât singurul mijloc electronic legiferat este S.E.A.P. Dincolo de apărarea intimatelor, în sensul că nu exista obligația efectuării achiziției directe prin SEAP la data derulării achiziției, Înalta Curte reține că echipa de control a constatat în mod justificat diferențe semnificative de prețuri între valorile înscrise în Anexa nr. 2 la contractul nr. x/2014 și cele practicate pe piață pentru aceleași activități, prezentate în cuprinsul actului administrativ contestat. Dovada caracetrului rezonabil al prețurilor, reprezentând un aspect de fapt, poate fi făcută în fața primei instanțe prin orice mijloc de probă și poate fi invocată în fața isntanței de recurs doar o greșită aplicare a legii cu privire la o eventuală administrare a probatoriului de către instanța de fond; astfel, singura critică adusă concret de recurentă fiind aceea legată de incorectitudinea cercetării prețurilor pe alte baze de date electronice decât SEAP, critică ce nu se bazează pe vreo dispoziție legală care să creeze o asemenea exclusivitate a procesului de verificare a rezonabilității prețurilor, este în mod evident nefondată. În ceea ce privește criticile de nelegalitate referitoare la modul de aplicare a legii de către prima instanță referitor la contractul de servicii de consultanță și management nr. 2674/09.04.2014, Înalta Curte constată că sunt nefondate, prima isntanță aplicând corect legea la situația de fapt reținută. Astfel, conform celor statuate în contractul de finanțare: "devizele financiare pentru servicii trebuie să fie datate, semnate și ștampilate de furnizorul de servicii și de reprezentantul legal al proiectului. Acestea trebuie să fie în conformitate cu ofertele financiare prezentate de furnizorul de servicii și declarate câștigătoare și să cuprindă informații referitoare la numărul de experți, prețul pe oră și timpul lucrat pentru fiecare obiect din contractul de servicii". Singura susținere din recurs a recurentei este în sensul că devizele purtau semnătura reprezentantului legal al proiectului; or, față de prevederile contractuale, ce au fost asumate de către beneficiar, nu pot fi primite susținerile acestuia, în sensul că devizele financiare au fost consemnate ca anexă la procesele-verbale de recepție calitativă și cantitativă a serviciilor, semnate și ștampilate de reprezentantul legal al proiectului, astfel că nu a mai fost necesară semnarea și ștampilarea devizelor de către acesta. Mai susține recurenta că informația referitoare la numărul de experți este prezentată în cadrul devizelor financiare, reieșind că pentru prestarea activității au fost utilizați un număr de 3 experți; informația referitoare la prețul pe oră este prezentată în cadrul devizelor financiare, reieșind din cadrul devizelor valorile unitare orare pentru fiecare expert în parte; informația referitoare la timpul lucrat pe fiecare obiect în parte este prezentată în cadrul devizelor financiare, reieșind din cadrul devizelor numărul de ore prestat de fiecare expert în parte. Prima instanță a constatat, analizând înscrisurile depuse la dosar, că beneficiarul nu a respectat aceste cerințe contractuale, depunând devize financiare informe, întrucât: nu se precizează câți experți au fost implicați în proiect și calificarea lor; nu se menționează timpul alocat pe fiecare activitate din contract; sunt întocmite identic pentru fiecare lună în parte, pentru funcții, ore prestate și preț unitar, deși activitățile lunare, așa cum sunt prezentate prin raportul de activitate, diferă de la o lună la alta, în funcție de avansarea implementării proiectului și nevoile de consultanță; nu se poate verifica dacă devizele financiare sunt în conformitate cu ofertele financiare prezentate de furnizorul de servicii și declarate câștigătoare, atâta timp cât oferta financiară înaintată are la bază doar valoarea totală și activitățile. Or, susținerile din cererea de recurs nu combat aceste rețineri ale primei instanțe, ci cer reinterpretarea mențiunilor din devize în sensul constatării respectării cerințelor din contract; fiind o chestiune de fapt, judecată definitiv de către prima instanță, instanța de recurs reține că nu există aspecte de drept ce pot fi analizate în prezentul demers procesual. În concluzie, în mod corect a reținut prima instanță că sumele ce au făcut obiectul celor 5 cereri de rambursare au fost plătite cu încălcarea clauzelor contractului de finanțare și prevederilor art. 3 lit. b) și c) din H.G. nr. 442/2009. 7.3. Temeiul procesual al soluției date recursului Pentru aceste considerente, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. raportat la art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului și va respinge recursul formulat de reclamanta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, ca nefondat.