ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5092/2021

Acțiunea judiciară Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcția Generală Pescuit (DG Pescuit) - Autoritatea de Management pentru POPAM, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună: - anularea parțială a Notificărilor nr. x/02.08.2017 și nr. y/24.10.2017, ambele emise de autoritatea pârâtă; - obligarea pârâtului la plata sumei de 1.235.285,81 RON, reprezentând compensație cuvenită conform contractului de finanțare nr. x/14.03.2017 încheiat între părți.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 9394 din 13.07.2018, a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., care a solicitat casarea acesteia și, în urma rejudecării cauzei, admiterea acțiunii și obligarea intimatului la plata sumei de 1.174.560 RON, reprezentând compensația integrală a pierderilor. În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată este insuficient motivată, cuprinde argumente contradictorii și a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. În dezvoltarea acestor motive de casare au fost formulate de către recurentă critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare. Instanța de fond a concluzionat în sensul că notificările contestate în cauză sunt legale și temeinice, însă nu a analizat criticile de nelegalitate formulate de societate cu privire la neacceptarea modalității de calcul a compensației. În motivarea soluției pronunțate, instanța în mod eronat a arătat faptul că la calculul compensării au fost luate în considerare unele aspecte, cum ar fi: consumul direct de pește, activitățile naturale a avifaunei acvatice, bolile, numărul mare de păsări ihtiofage, prezența unor specii de păsări consumatoare de furaje. În realitate, aceste aspecte au fost evidențiate în acțiunea introductivă de instanță, ca urmare a faptului că autoritatea intimată a înlocuit în calculul producției prezumate greutatea medie prognozată cu greutatea medie obținută. Recurenta arată faptul că înlocuirea în momentul efectuării calculului producției prezumate sau prognozate a greutății prognozate de specialistul în acvacultură cu greutatea medie obținută nu se regăsește în cuprinsul Ghidului și este în măsură să diminueze artificial nivelul compensațiilor. Mai mult decât atât, este în contradicție chiar cu aspectele reținute de către instanță care precizează faptul că acest Ghid nu cuprinde un model de calcul al producției prognozate, motiv pentru care el este responsabilitatea exclusivă a specialistului în acvacultură. Raportul prezentat de societate a fost elaborat de către "Stațiunea de cercetare -dezvoltare pentru piscicultură Nucet", din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice B., instituție deținută în integralitate de Statul român, care dispune de ingineri și cercetători științifici în domeniul pisciculturii și acvaculturii, cu mare expertiză în domeniu. Aceasta este instituția care a determinat și cuantumul pierderilor, prin raportare la producția prognozată, iar nu la producția realizată. Recurenta susține că argumentele prezentate de emitent în notificările contestate pentru a justifica reducerea compensației nu se regăsesc în Ghidul solicitantului, iar această critică de nelegalitate nu a fost analizată de către instanță. În opinia sa, în mod greșit instanța a concluzionat în sensul că în calculul compensației aferente anului 2016 nu au fost incluse și pierderile aferente puietul de șalău, fără a avea în vedere tabelele indicate în cererea de rambursare la pag. 51, 53 și 55. Mai mult decât atât, instanța a respins cererea societății de administrare a probei cu expertiză tehnică în piscicultură și acvacultură care ar fi fost în măsură să clarifice dacă aspectele prezentate în cererea de rambursare corespund realității, prevederilor Ghidului solicitantului, precum și practicilor curente în domeniul pisciculturii. În fine, recurenta menționează și faptul că cererea de rambursare aferentă anului 2017 a fost integral acceptată de către intimat, deși metodologia de elaborare a fost identică și au fost depuse aceleași documente ca cele prezentate în cauza de față. Acest aspect probează, în concepția sa, temeinicia susținerilor făcute în cererea de chemare în judecată.

Apărările formulate în cauză Intimatul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POPAM a formulat întâmpinare în care a invocat excepția nulității recursului, întrucât nu cuprinde critici care ar putea fi încadrate în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. În subsidiar, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările expuse la dosar.

Soluția instanței de recurs 5.1. Referitor la excepția nulității recursului Intimatul a invocat excepția nulității recursului, întrucât acesta nu cuprinde veritabile critici de nelegalitate ce pot fi circumscrise cazurilor de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. Conform dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Analizând conținutul recursului depus de reclamantă, Înalta Curte apreciază că acesta cuprinde critici de nelegalitate ce pot fi subsumate motivelor de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ. Mai precis, recurenta a făcut referire la insuficienta motivare a hotărârii judecătorești pronunțate, la existența în cuprinsul acesteia a unor considerente contradictorii, la încălcarea dreptului la apărare prin refuzul de administrare a probatoriului necesar pentru stabilirea corectă a situației de fapt deduse judecății. Ca atare, Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului. 5.2. Considerații generale În fapt, recurenta S.C. A. S.R.L. a depus cererea de finanțare în cadrul apelului nr. 1, Măsura 11.10, deschis în perioada 08.08.2016 - 07.10.2016, cerere înregistrată cu codul SMIS 105238, pentru Proiectul cu titlul "Compensarea pierderilor de venit cauzate de respectarea restricțiilor și cerințelor de management, aferente sit Natura 2000, în amenajarea A.". Prin Notificarea nr. x/19.01.2017, solicitantul a fost informat asupra rezultatului evaluării tehnico-economice a Proiectului, a punctajului obținut în urma acestei etape, precum și a calculului pierderilor aferente pentru anii 2014 și 2015, precum și a pierderilor estimate pentru anii 2016 și 2017. Prin Notificarea nr. x/17.02.2017, a fost soluționată contestația administrativă depusă de solicitant cu privire la rezultatul evaluării Proiectului. Între recurentă, în calitate de beneficiar al finanțării nerambursabile din POP 2007-2013, și MADR - DGP - POPAM, în calitate de autoritate de management, a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă nr. 64/14.03.2017 pentru Proiectul anterior nominalizat. Conform prevederilor art. 1.3 din contractul de finanțare, AM se angajează să plătească finanțarea nerambursabilă, la termenele și în condițiile prevăzute în prezentul contract și în conformitate cu legislația europeană și națională aplicabile acestuia. La art. 3.1 din același contract se precizează faptul că valoarea sa totală este de 4.699.492,35 RON, după cum urmează: - 2014 - 1.107.404,33 RON (valoarea totală aprobată); - 2015 - 1.242.966,80 RON (valoare totală aprobată); - 2016 - 1.174.560,61 RON (valoare totală estimată); - 2017 -1.174.560,61 RON (valoare totală estimată). Potrivit dispozițiilor art. 2 din Anexa nr. 1 lit. d) la contractul de finanțare: 1. Plata compensației anuale se va face în baza cererii de finanțare depuse și a dosarului administrativ aferent, pentru perioada 2014-2017, inclusiv, precum și a cererilor de plată, după cum urmează: a) o cerere de plată pentru anii 2014 și 2015, care se va depune în maximum 30 de zile calendaristice de la semnarea contractului de finanțare; b) o cerere de plată pentru fiecare an, respectiv pentru anul 2016 și pentru anul 2017, inclusiv, după încheierea anului și depunerea bilanțului contabil. De asemenea, în alin. (3) al art. 3 din Anexa nr. 1 lit. d) la contractul de finanțare nr. x/14.03.2017 se precizează: "Compensația calculată și aprobată pentru anul 2016, respectiv anul 2017 nu poate depăși valoarea menționată la art. 2 alin. (2) din prezenta Anexă." Cu adresa nr. x/15.03.2017, recurenta a depus dosarul primei cereri de plată aferente anilor 2014 și 2015 în valoare de 2.350.371,13 RON. Cererea a fost autorizată la plată la valoarea solicitată, respectiv cea prevăzută în contractul de finanțare. Cu adresa nr. x/17.07.2017, recurenta a depus la C. dosarul cererii de plată nr. x la contractul de finanțare în discuție prin care a solicitat plata compensației în sumă de 1.236.285,81 RON, valoare care depășește cuantumul compensației stabilit în contractul de finanțare, respectiv de 1.174.560,61 RON. Prin Notificarea nr. x/02.08.2017, recurenta a fost înștiințată asupra faptului că valoarea cererii de plată nr. x/17.07.2017 în cuantum de 1.236.285,81 RON a fost diminuată cu: - 61.725,20 RON, conform art. 3 alin. (3) Anexa 1 lit. d) la contract, ca urmare a depășirii valorii maxime aferente anului 2016 stabilită în contractul de finanțare x/14.03.2017; - 612.651,95 RON, potrivit Raportului de vizită în teren nr. x/17.07.2017 și Analizei Raportului de evaluare a pierderilor și calculului compensațiilor pentru pierderi de venit în urma desemnării zonelor Natura 2000, realizată în baza documentelor depuse de către beneficiar în cadrul cererii de plată nr. 2. În conformitate cu capitolul II, art. 6 alin. (3) din Anexa 1 lit. d) la contractul de finanțare, valoarea aferentă anului 2016 a fost redusă, suma totală autorizată la plată fiind de 561.908,66 RON. Prin adresa nr. x/17.08.2017, recurenta a solicitat, în conformitate cu pct. 8.4.2.7. din Manualul de procedură pentru verificarea, autorizarea și plata cheltuielilor solicitate la rambursare - cod M15 e.ll.r.l - reverificarea cererii de plată nr. x/17.07.2017 . Prin adresa nr. x/24.10.2017, recurenta a fost înștiințată asupra rezultatului reverificării Raportului de evaluare a pierderilor de venit aferente anului 2016 din care a reieșit o valoare mai mică cu 43.213,73 RON decât cea din primul raport, respectiv de 518.694,928 RON. În motivarea deciziei, emitentul a arătat că diminuarea a rezultat ca urmare a faptului că, din eroare, în raportul inițial au fost calculate pierderi de venit și pentru specia șalău, specie pentru care beneficiarul nu a solicitat compensații. Prin adresa nr. x/30.10.2017, înregistrată la AMPOPAM cu nr. x/30.10 2017, recurenta a solicitat reevaluarea cererii de plată nr. x, iar, prin adresa nr. x/12.12.2017, aceasta a fost înștiințată că cererea nu mai poate face obiectul unei noi reverificări, deoarece procedura aplicabilă Proiectului nu o permite. Așa cum s-a prezentat la pct. 1 din decizia de față, recurenta a dedus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ Notificările nr. x/02.08.2017 și nr. y/24.10.2017, ambele emise de autoritatea intimată. Prima instanță a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei, soluție care nu este împărtășită de instanța de control judiciar. 5.3. Referitor la recurs Reevaluând materialul probator administrat în cauză prin prisma cadrului normativ aplicabil și răspunzând la criticile formulate în cadrul memoriului de recurs, ce pot fi subsumate motivelor de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., dar și la apărările intimatului din cadrul întâmpinării depuse la dosar, instanța de control judiciar constată următoarele: 5.3.1. Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. ("când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității") Motivul de casare în discuție are în vedere neregularități procedurale, precum și nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfășurarea procesului, în speță, principiul dreptului la apărare și principiul dreptului la un proces echitabil. Recurenta invocă încălcarea celor două principii anterior nominalizate în condițiile în care instanța de fond a respins în mod nelegal cererea sa referitoare la încuviințarea probei cu expertiză tehnică în domeniul pisciculturii și acvaculturii care ar fi fost în măsură să clarifice dacă aspectele prezentate în cererea de rambursare corespund realității faptice, prevederilor din Ghidul solicitantului, precum și practicilor curente în domeniul pisciculturii. Înalta Curte constată că recurenta a solicitat în fața instanței de fond administrarea probei cu expertiza anterior arătată cu obiectivele prezentate la dosar, iar instanța a respins proba, apreciind că nu este utilă soluționării cauzei. Instanța de control judiciar reține că judecătorul fondului cauzei a respins cererea recurentei de administrare a probei cu expertiză cu încălcarea normelor de procedură ce reglementează desfășurarea procesului, întrucât această probă era necesară în raport de circumstanțele cauzei. Mai precis, prin intermediul acestei probe se prezenta instanței opinia unui specialist asupra documentației existente la dosar în vederea stabilirii corecte a situației de fapt cu privire la care instanța urma a aplica normele de drept material. Relevante în acest sens sunt dispozițiile art. 330 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară este necesară ori de câte ori în cauză se impune opinia unui specialist într-un anumit domeniu. În concret, administrarea probei cu expertiză tehnică în domeniul pisciculturii și acvaculturii era necesară pentru soluționarea cauzei, întrucât părțile au poziții contradictorii cu privire la aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de Ordinul MADAR nr. 211/2017 pentru aprobarea Ghidului solicitantului Măsurii II.10 "Acvacultura care furnizează servicii de mediu" din Programul Operațional pentru pescuit și afaceri maritime 2014-2020. Astfel, intimatul susține faptul că în cadrul Raportului de evaluare a pierderilor și de calcul al compensațiilor pentru pierderile de venit în urma desemnării zonelor Natura 2000, anexă la Notificarea nr. x/02.08.2017, evaluarea pierderilor și calculul compensațiilor s-a realizat în funcție de criteriile stabilite prin Ghidul solicitantului; mai precis, evaluarea făcută cuprinde analiza lunară a ritmului de creștere al materialului piscicol populat în fermă, analiza rapoartelor de populare și de producție în anul 2016, analiza producției, nedeterminată fizic și valoric, înregistrată în contabilitate la data de 31.12.2015, a bilanțului contabil însoțit de contul de profit și de pierdere și balanțele de verificare pentru anul 2016, a planurilor de producție întocmite pentru anul 2016 pentru fiecare bazin utilizat în cadrul procesului tehnologic, a rapoartelor de populare în primăvară pentru anul 2016, a proceselor-verbale întocmite cu ocazia pescuitului de control în anul 2016, a situației consumului de furaje, a facturilor de achiziție pentru puiet și furaje, precum și a centralizatorului livrări material piscicol în anul 2016. De asemenea, intimatul opinează în sensul că stabilirea pierderilor suferite de către recurentă, din perspectiva criteriilor menționate de aceasta, ar fi de natură să determine cuantificarea aleatorie și eventuală a prejudiciului încercat de societate, pe baza unei situații de fapt ipotetice, a cărei existență nu poate fi stabilită pe baza unor criterii obiective în condițiile legii. La rândul său, recurenta susține faptul că atât autoritatea intimată - la momentul evaluării cererii de plată - cât și prima instanță nu au ținut seama de concluziile Raportului prezentat de societate care a fost elaborat de către "Stațiunea de cercetare -dezvoltare pentru piscicultură Nucet", din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice B.. Acest raport a însoțit cererea de finanțare depusă de parte. Așadar, prin probatoriul propus, recurenta a dorit să demonstreze faptul că a respectat cerințele din Ghidului solicitantului aferent cererii sale de plată. În atare situație, opinia unui specialist, cu cunoștințe în domeniul pisciculturii și acvaculturii era necesară pentru stabilirea corectă a situației de fapt. Instanța de fond era ținută să stabilească motivat care dintre cele două teze propuse de către părți reflectă realitatea. Instanța de control judiciar apreciază că judecătorul fondului, procedând la respingerea probei solicitate de recurentă, anterior arătate, a încălcat dreptul la apărare al acesteia, precum și principiul contradictorialității. În același timp, instanța a nesocotit și prevederile art. 22 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: "Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Minima motivare a instanței de fond în ceea ce privește respingerea probei solicitate de recurentă apare ca fiind insuficientă din perspectiva aspectelor ce se impuneau a fi clarificate în speța de față. Or, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt corect examinate de către instanță, care are, în mod necesar, obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de probă și argumentelor invocate de părți. În consecință, Înalta Curte apreciază că este fondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. În aceste condiții, vătămarea procesuală cauzată prin încălcarea dreptului la apărare nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru a se asigura părților accesul la dublul grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărâre judecătorești ce va fi dată în cauză. Prin urmare, pentru clarificarea situației de fapt, respectiv a aspectelor aflate în divergență, instanța de trimitere urmează să procedeze la încuviințarea probei cu expertiză tehnică în piscicultură și acvacultură. 5.3.2. Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta nu îndeplinește exigențele menționate de textul legal mai sus citat. Judecătorul fondului nu a clarificat aspectele esențiale ale speței, ci doar s-a rezumat să prezinte cadrul normativ aplicabil pentru dezlegarea problemei de drept litigioase, poziția părților, fără însă a prezenta argumentele pentru care nu își însușește concluziile din Raportul prezentat de societate care a fost elaborat de către "Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru piscicultură Nucet", din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice B. și fără a răspunde la susținerile recurentei din acțiunea dedusă judecății. Prin urmare, Înalta Curte apreciază că este fondat și motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. 5.4. În raport cu această soluție, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea criticilor de nelegalitate subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acestea urmând a fi avute în vedere de către instanța de trimitere cu ocazia judecării cauzei.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.