ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1207/2014

DECIZIA nr. 1207/2014

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin acțiunea formulată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, astfel cum a fost precizată, reclamantele A. Iași și A. Filiala Suceava au chemat în judecată pârâtele B. București și C. Suceava, solicitând desființarea Actului adițional nr. 3 la contractul nr. x/24/1993 pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii, reclamantele au arătat că actul adițional contestat în cauză suspendă practic activitatea A. Iași, deși aceasta deține autorizațiile nr. x1, x2, x3, x4, x5 și x6, emise de B., eliberate la 07 martie 2011, valabile până la data de 07 martie 2016.

Astfel, C. Suceava, apreciind că nu mai sunt valabile permisele de pescuit emise celor 2500 de membri ai A. Filiala Suceava, de către B., percepe o taxă de 100 lei, în condițiile în care toate taxele legale au fost achitate.

Au mai susținut reclamantele că actul adițional nr. 3/2012 este lovit de nulitate absolută, acesta fiind încheiat cu încălcarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, raportat la art. 136 alin. (4) din Constituția României, întrucât resursele acvatice vii din România nu pot fi concesionate având în vedere că sunt bunuri publice.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 213/1998 și ale art. 136 alin. (4) din Constituția României, în dovedirea susținerilor fiind depuse înscrisuri.

Hotărârea instanței de fond

Prin Sentința nr. 296 din 3 octombrie 2012, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea având ca obiect "anulare act administrativ", formulată de reclamantele A. Iași și A. Filiala Suceava, în contradictoriu cu pârâtele B. București și C. Suceava.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că natura juridică conferită actului administrativ de dispozițiile Legii nr. 554/2004 și regulile speciale de competență a instanțelor sesizate cu verificarea condițiilor de validitate și a executării acestuia, nu exclud aplicarea regulilor generale privind efectele contractelor, în cauză fiind în discuție principiul relativității efectelor contractului.

Potrivit art. 1280 C. civ., contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel, principiu potrivit căruia obligațiile asumate privesc numai partea contractantă, iar pe de altă parte, dreptul acceptat profită numai titularului său.

În acest context, un contract încheiat între terți cu privire la gestiunea fondului piscicol pentru care reclamantul deține autorizații de pescuit recreativ sportiv pe o perioadă de 5 ani, nu produce nici un efect asupra acestei autorizații, pentru suficientul motiv că acest contract - actul adițional nu poate produce efecte retroactive.

În ipoteza în care, la expirarea autorizațiilor în discuție, C. va fi în continuare gestionara resurselor piscicole, autorizațiile pentru pescuit vor fi solicitate de la această din urmă entitate, în condițiile stabilite, în baza legii în vigoare la acel moment.

În ce privește primul motiv de nulitate invocat de reclamante, cel referitor la menționarea greșită a numelui județului avut în vedere în actul adițional, deși evident este vorba de o greșeală materială, actul este inopozabil reclamantelor, pentru suficientul motiv că ele nu au autorizație de pescuit sportiv pe teritoriul județului Galați, orice contract cu privire la resursele piscicole ale acestui județ nevizându-le direct sau indirect.

A mai reținut instanța de fond că, din dispozițiile art. 3 și art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 23/2008, rezultă că B. are abilitarea legală de a administra aceste resurse, inclusiv prin cedarea componentei vizând pescuitul de agrement și sportiv.

Or, în speță, această componentă a fost cedată C. Suceava, printr-un contract încheiat ca urmare a pronunțării unei hotărâri judecătorești irevocabile, care obligă la încheierea actului adițional în discuție, hotărâre judecătorească pusă în aplicare de B. București.

În ce privește pretinsa încălcare a art. 11 din Legea nr. 213/1998, prima instanță a observat mai întâi că art. 11 din actul normativ menționat a fost abrogat ca urmare a intrării în vigoare a noului C. civ., prin art. 89 pct. 2 din Legea nr. 71/2011, dar și că textul în discuție a fost preluat parțial prin dispozițiile art. 86

1

din noul C. civ.

Lecturând acest text, judecătorul fondului a constatat că alin. (3) al art. 86

1

permite darea în administrare, în folosință, închirierea sau concesionarea bunurilor proprietate publică, astfel încât, din acest punct de vedere, contractul/actul adițional contestat este perfect valid.

În ce privește art. 15 din Legea nr. 213/1998, curtea de apel a observat, pe de o parte, că actul adițional a cărui nulitate absolută se invocă, a fost încheiat în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile, care nu poate fi pusă în discuție în prezenta cauză, iar pe de altă parte, că ceea ce s-a cedat către C. Suceava nu este resursa acvatică, așadar un bun proprietate publică în sine, ci "gestionarea durabilă prin pescuit recreativ sportiv a resurselor acvatice vii", adică o activitate și nu un bun, interdicția impusă de actul normativ în discuție nefiind încălcată.

Recursul

Împotriva hotărârii instanței de fond au formulat recurs reclamanta A. - Filiala Suceava și pârâta C. Suceava, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii sale de recurs reclamanta A. - Filiala Suceava a arătat în esență următoarele:

În fapt, sentința pronunțată de către Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/39/2012 este nelegală și netemeinică.

Pe de o parte se recunoaște că A. Filiala Suceava deține autorizații valabile pentru o perioadă de 5 ani emise anterior actului adițional iar acesta din urmă nu poate produce efecte retroactive. Problema se va pune după expirarea autorizațiilor care va fi peste cinci ani.

Se arată că recurenta este terț față de acest contract deși C. Suceava se prevalează de acest act ridicând undițe, lansete ale membrilor A. Filiala Suceava care au și permise eliberate de B. București. Resursa acvatica nu poate fi gestionată durabil. A. Filiala Suceava avea autorizații valabile în momentul emiterii actului.

În drept, se întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 și art. 304. pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea cererii sale de recurs pârâta C. Suceava, a arătat în esență că deși a fost citată în proces pentru suspendare act administrativ, instanța de fond s-a pronunțat privind anularea actului administrativ, acordând mai mult decât s-a cerut.

- Instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepția de litispendență cu cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/39/2012 - aflată pe rolul Curții de Apel Suceava.

- Actul adițional la Contractul nr. x/24/1993 este un act administrativ și în cauză nu a fost respectată procedura prealabilă.

- Instanța competentă să judece suspendarea unui act administrativ emis de o autoritate centrală este Curtea de Apel de la domiciliul emitentului B.

Procedura în fața instanței de recurs

Pârâta C. Suceava a formulat întâmpinare la cererea de recurs a reclamantei A. Filiala Suceava - solicitând respingerea acesteia ca nefondată. A arătat pârâta-recurentă că prin Sentința civilă nr. 113 din 21 martie 2012 a Curții de Apel Suceava definitivă și irevocabilă prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5503 din 31 mai 2013 autorizațiile emise nelegal pentru A. Iași au fost anulate și prin urmare pretențiile recurentei-reclamante sunt stinse de drept.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererile de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză și în conformitate cu prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul pârâtei C. Suceava - este lipsit de interes câtă vreme prin Sentința civilă nr. 296 din 3 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, s-a respins acțiunea privind anularea actului adițional nr. 3 la contractul nr. x/24/1993 - iar recurenta-pârâtă nu justifică astfel un interes să modifice hotărârea atacată.

Cât privește pretinsa lipsă de apărare a recurentei-pârâte prin neprecizarea obiectului cauzei dosarului pe citație, se constată că din moment ce a primit o copie a motivelor de acțiune, pârâta a luat la cunoștință de obiectul cauzei, acest lucru rezultând și din întâmpinarea formulată la instanța de fond prin care a solicitat respingerea cererii pe calea excepției litispendenței.

Cât privește recursul reclamantei C. Suceava - acesta este nefondat.

Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat corect situația de fapt în sensul că actul adițional încheiat în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile, nu poate fi pus în discuție și faptul că ceea ce s-a cedat către C. Suceava nu este un bun, ci o activitate și anume "gestionarea durabilă prin pescuit recreativ sportiv a resurselor acvatice vii".

Reclamanta-recurentă A. Suceava are un număr de 2500 membrii care posedă permis de pescuit eliberat de B. distribuite prin A. Iași - însă prin Decizia nr. 243 din 5 noiembrie 2013 a Președintelui Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură - au fost anulate autorizațiile de pescuit recreativ/sportiv pentru A. Iași - fiind pusă în aplicare Sentința civilă nr. 113/2012 a Curții de Apel Suceava.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Față de cele arătate mai sus, Înalta Curte în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca lipsit de interes recursul declarat de pârâta C. Suceava și ca nefondat recursul reclamantei A. - Filiala Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C. Suceava împotriva Sentinței nr. 296 din 3 octombrie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Respinge recursul declarat de A. - Filiala Suceava împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2014.

Procesat de GGC - CT