ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3333/2011

Asupra contestațiilor în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 702 din 8 februarie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respins ca tardiv formulat recursul declarat de A.N.A.F. împotriva sentinței nr. 154 din 21 decembrie 2009 a Curții de Apel Târgu – Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Instanța de recurs a constatat că recursul a fost declarat în cauză cu depășirea termenului legal de 5 zile de la comunicare, prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Înscrisul depus de recurentă în combaterea excepției tardivității a fost considerat de instanța de recurs ca fiind incomplet, astfel că nu a fost avut în vedere la soluționarea excepției de procedură invocată din oficiu.

Împotriva acestei decizii, A.N.A.F. și Ministerul Finanțelor Publice au formulat în baza dispozițiilor art. 318 teza 1 C. proc. civ. contestație în anulare, solicitând anularea deciziei contestate și pe cale de consecință, rejudecarea recursului declarat împotriva sentinței nr. 154 din 21 decembrie 2009 a Curții de Apel Târgu – Mureș. Contestatorii au susținut că soluția dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale, deoarece recursul a fost respins în raport de data înregistrării la instanță și nu s-a avut în vedere data la care a fost expediat prin poșta specială, conform borderoului din 30 martie 2010, depus la termenul de judecată din 8 februarie 2011. Din conținutul acestui borderou, contestatorii au arătat că rezultă cu claritate că recursul a fost transmis la Curtea de Apel Târgu-Mureș la data de 30 martie 2010, în termenul legal.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte va respinge ambele contestații în anulare ca nefondate, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 318 teza 1 C. proc. civ., invocate ca temei juridic al prezentelor contestații în anulare, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale. Motivele pentru care contestatorii au solicitat retractarea deciziei din 8 februarie 2011 nu se încadrează în ipoteza juridică reglementată pentru calea extraordinară de atac exercitată, întrucât nu se referă la erori materiale, legate de aspectele formale ale judecării recursului. Contestația în anulare specială a fost prevăzută de reglementarea susmenționată pentru cazul erorilor materiale privind actele de procedură și nu vizează probleme de fond , cum sunt cele referitoare la forța probantă a înscrisurilor depuse în combaterea excepției de tardivitate a recursului.

Deși au invocat aspecte procedurale, contestatorii au solicitat în realitate anularea deciziei contestate pentru interpretarea dată de instanța de fond cu privire la relevanța juridică a borderoului din 30 martie 2010 în soluționarea excepției de tardivitate a recursului. Instanța de recurs a apreciat că acest înscris are un conținut incomplet și că din acest motiv, nu poate fi reținut ca o dovadă a expedierii recursului în termenul legal, prin depunerea la 30 martie 2010 în sistemul de colectare , transport, distribuire și protecție a corespondenței clasificate. Atât depunerea recursului prin borderoul din 30 martie 2010, cât și valoarea probatorie a acestui înscris au fost analizate de instanța de recurs și nu pot constitui obiectul unei noi judecăți pe calea contestației în anulare prevăzută de lege pentru retractarea hotărârilor date asupra recursului printr-o greșeală materială.

În consecință, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute expres și limitativ de art. 318 C. proc. civ. pentru retractarea hotărârii instanței de recurs, Înalta Curte va respinge ca nefondate contestațiile în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de către A.N.A.F. împotriva deciziei civile nr. 702 din 8 februarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Respinge contestația în anulare formulată de către Ministerul Finanțelor Publice, împotriva deciziei civile nr. 702 din 8 februarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iunie 2011.