ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6107/2013

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrata pe rolul Curții de Apel București la data de 04 octombrie 2011, reclamanta A.V.A.S., în contradictoriu cu pârâta C.C.R., a formulat contestație împotriva Încheierii nr. 24 din 14 septembrie 2011 a Curții de conturi solicitând, în principal, anularea încheierii atacate, admiterea contestației A.V.A.S. nr. P/7283 din 04 august 2011, formulată împotriva Deciziei nr. 40181 din 14 iulie 2011 și trimiterea cauzei la Curtea de Conturi în vederea soluționării acesteia pe fond. În subsidiar, s-a solicitat reținerea cauzei de către instanță și admiterea cererii A.V.A.S., în sensul admiterii contestației cu nr. P/7283 din 04 august 2011 formulată împotriva Deciziei nr. 40181 din 14 iulie 2011, așa cum s-a solicitat.

2. Hotărârea instanței de fond A. Prin Sentința nr. 1316 din 27 februarie 2012 a Curții de Apel București a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta A.V.A.S., în contradictoriu cu pârâta C.C.R., ca nefondată. B. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii primei instanțe. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, în perioada 06 ianuarie 2011 - 15 iunie 2011 pârâta a efectuat o acțiune de control privind „verificarea modului de îndeplinire de către părți a clauzelor cuprinse în contractul de privatizare” la A.V.A.S. Deficiențele constatate ca urmare a controlului au fost consemnate în Raportul de control nr. 6085/15 iunie 2011, iar pârâta a emis Decizia nr. 40181/2011.

Reclamanta a formulat contestație în temeiul pct. 204 din Regulamentul pentru privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 130/2010, publicat în M. Of. al României, Partea I, nr. 832/2010. Prin încheierea nr. 24/14 septembrie 2011 contestațiile au fost respinse ca fiind tardiv formulate, cu depășirea termenului de 15 zile calendaristice prevăzut de pct. 204 și pct. 206 din Regulament. Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat instanței repunerea în termen în ceea ce privește depunerea contestației, în principal, anularea Încheierii nr. 24 din 14 septembrie 2011 cu admiterea contestației A.V.A.S.

nr. P/7283 din 04 august 2011, formulată împotriva Deciziei nr. X/40181/14 iulie 2011, cu trimiterea cauzei Curții de Conturi în vederea soluționării acesteia pe fond. În subsidiar, s-a solicitat reținerea cauzei de către instanță și admiterea cererii A.V.A.S., în sensul admiterii contestației cu nr. P/7283 din 04 august 2011 formulată împotriva Deciziei nr. 40181 din 14 iulie 2011, așa cum a fost formulată. În ceea ce privește cererea de repunere în termen, respectiv cererea de anulare a Încheierii nr. 24 din 14 septembrie 2011 și de trimitere a cauzei Curții de Conturi în vederea soluționării acesteia pe fond, Curtea a reținut că Decizia nr. 40181/2011 a fost comunicată contestatoarei prin poștă, recomandat cu confirmare de primire în data de 19 iulie 2011. Reclamanta a înaintat pârâtei, în data de 05 august 2011, prin poșta militară, contestația formulată împotriva Deciziei nr. 40181/2011.

Instanța de primă jurisdicție a reținut că potrivit prevederilor legale orice înscris trimis prin poștă cu confirmare de primire este socotit ca fiind primit de destinatar la momentul în care persoana abilitată să primească corespondența semnează de primirea acesteia pe documentul poștal. Totodată este îndeplinit în termen actul de procedură depus la oficiul poștal înainte de împlinirea termenului. Așa fiind, în funcție de acest moment (data depunerii la poștă/data confirmării de primire) se socotește sau nu ca fiind împlinit termenul de contestare, acesta fiind, de altfel, singurul moment obiectiv determinabil, iar nu data înregistrării deciziei la cabinetul președintelui AVAS / direcțiile de specialitate ori data la care a fost înregistrată la același cabinet adresa de înaintare a contestațiilor formulate de direcțiile de specialitate din cadrul A.V.A.S.

Instanța de primă jurisdicție a reținut că dispozițiile pct. 204, 206, 208 din Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 130/2010, prevăd că termenul de contestare a deciziei Curții de Conturi este de 15 zile libere, termen care în cauza dedusă judecății s-a împlinit la data de 04 august 2011 (ultima zi a termenului), în timp ce contestația reclamantei împotriva deciziei a fost depusă la data de 05 august 2011, cu depășirea termenului legal. Instanța de fond a reținut că pârâta a respins, prin încheierea nr. 24 din 14 septembrie 2011, contestațiile reclamantei ca fiind tardiv formulate, având în vedere dispozițiile art. 208 din Regulamentul Curții de Conturi aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 130/2010, conform cărora nedepunerea contestației în termen atrage decăderea.

În ceea ce privește cererea de repunere în termen, Curtea a reținut că aceasta este neîntemeiată, motivele invocate în susținerea sa nefiind printre cele la care face referire art. 103 C. proc. civ. Așa fiind, Curtea a reținut că, pentru a se putea dispune repunerea în termenul de contestare a deciziei pârâtei, reclamanta trebuia să probeze acele „împrejurări mai presus de voința părții”, or modul în care este înregistrată și distribuită corespondența în interiorul instituției reclamantei nu reprezintă o „împrejurare mai presus de voința părții” reclamante, ci ține chiar de diligența care trebuie manifestată în organizarea compartimentelor sale.

Pe de alta parte, a reținut instanța că reclamanta nu a probat nici în fața comisiei de soluționare a contestației, îndeplinirea condițiilor art. 208 - teza a II a din Regulamentul Curții de Conturi, conform cărora conducătorul entității verificate trebuie sa dovedească faptul că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voința sa. În acest caz, contestația se va depune în termen de 15 zile calendaristice de la încetarea „împiedicării”, cu prezentarea motivelor care au determinat această situație. Decăderea se constată de comisia de soluționare a contestațiilor, constituită conform prevederilor pct. 213. Așa fiind, Curtea a reținut că solicitarea reclamantei în sensul anulării Încheierii nr. 24 din 14 septembrie 2011 este neîntemeiată.

În consecință, în considerarea principiului conform căruia capetele accesorii de cerere urmează soarta juridică a capătului principal de cerere, instanța a respins ca nefondate și cererile accesorii. 3. Recursul declarat de A.V.A.S. Prin motivele de recurs formulate recurenta a criticat soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală, indicând ca temei juridic dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. A.V.A.S. a apreciat că instanța de fond în mod greșit a stabilit că Încheierea nr. 24 din 14 septembrie 2011 a Curții de Conturi a respectat dispozițiile legale, arătând că în mod nelegal a fost respinsă cererea de repunere în termenul de contestație. S-a arătat că au existat neînțelegeri în ceea ce privește termenul de la care curge dreptul A.V.A.S.

de a răspunde la Decizia nr. 40181/2011, astfel încât sancțiunea decăderii din termenul legal de soluționare a contestației A.V.A.S. este excesivă și nelegală. S-a susținut că borderoul de predare a contestației, care are data de 5 august 2011, nu înseamnă că lucrarea a fost predată la acea dată, ci că ea a fost înregistrată la data de 5 august 2011, dar a fost anterior predată Poștei Militare, în data de 4 august 2011 pentru expediere, concluzionând că a fost depusă contestația în termenul legal. S-a arătat că la nivelul A.V.A.S. este un volum mare de documente intrări/ieșiri, a căror expediere se realizează organizat, în sensul că până la ora 10,00 a fiecărei zile, toată corespondența semnată de la cabinetul președintelui este predată oficiilor poștale pentru expediere, iar lucrările semnate de conducătorul instituției după ora 10,00 sunt predate poștei militare în vederea efectuării operațiunilor poștale în vederea expedierii.

Astfel, s-a susținut că lucrarea care conținea contestația A.V.A.S. a ieșit în termenul legal de la AVAS și a fost predată poștei militare în data de 4 august 2011, în termenul legal. De asemenea, recurenta a formulat apărări pe fondul contestației arătând pe larg situația de fapt ce a dus la emiterea deciziei atacate. II. Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat. Criticile formulate de recurentă nu pot fi primite de Înalta Curte și reținând că instanța de primă jurisdicție a dat o dezlegare corectă litigiului dedus judecății, va menține soluția acestei instanțe ca legală și temeinică.

Înalta Curte reține din motivele de recurs formulate că, pe de o parte, se susține că a fost formulată în termen contestația administrativă, iar, pe de altă parte, se arată că în mod nelegal a fost respinsă cererea de repunere în termen. Or, formularea unei cereri de repunere în termen se efectuează numai în situația în care se constată de parte că a fost depășit termenul de formulare a unei căi de atac. Înalta Curte a reținut că prin motivele de recurs formulate nu s-a motivat cererea de repunere în termen, cu indicarea motivelor ce au determinat împiedicarea și nici nu s-a arătat data la care a încetat această împiedicare pentru a se putea calcula termenul de formulare a contestației, astfel încât instanța de control judiciar constată că dezlegarea dată de instanța de fond pe această cerere este legală și temeinică.

Cu privire la motivele care au determinat înregistrarea contestației la data de 5 august 2011, cu depășirea termenului de 15 zile calendaristice, astfel calculate conform prevederilor din Regulamentul Curții de Conturi, Înalta Curte le va respinge ca neîntemeiate, pentru considerentele ce urmează. În conformitate cu dispozițiile prevăzute de pct. 204 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, împotriva măsurilor dispuse prin decizie, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia, conducătorul entității verificate poate depune/transmite contestație la structura Curții de Conturi care a emis decizia.

În conformitate cu dispozițiile pct. 206 din același Regulament termenul de 15 zile calendaristice pentru contestarea deciziei nu cuprinde ziua primirii deciziei și nici ziua depunerii/expedierii contestației, iar când acest termen se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare. Dispozițiile de la pct. 208 prevăd faptul că nedepunerea contestației în termen atrage decăderea, cu excepția cazului în care conducătorul entității verificate dovedește că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voința sa.

În acest caz, contestația se va depune în termen de 15 zile calendaristice de la încetarea „împiedicării”, cu prezentarea motivelor care au determinat această situație, iar conform prevederilor art. 209 contestația trimisă prin poștă se socotește în termen dacă a fost predată recomandat la oficiul poștal în termenul prevăzut la pct. 206. În aceste condiții, Înalta Curte a constatat că în mod corect instanța de fond a apreciat asupra dispozițiilor procedurale, cu privire la exercitarea căii de atac împotriva Deciziei nr. 40181 din 14 iulie 2011 a Curții de Conturi, întrucât în mod corect instituția pârâtă a aplicat reclamantei sancțiunea procedurală determinată de neexercitarea dreptului în termenul defipt de lege, pronunțând încheierea nr. 24/14 septembrie 2011. Pentru aceste motive, nefiind incidente cauze de casare sau modificare a sentinței atacate, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc.

civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.V.A.S. împotriva Sentinței nr. 1316 din 27 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 septembrie 2013.