ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.07.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2664/2010

HOTĂRÂRE
06.07.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2664/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Hotărârea penală din 14 aprilie 2010,

Tribunalul București a luat act de declarația condamnatului B.M., făcută în

ședință publică și în prezența apărătorului, prin care acesta a arătat că

înțelege să-și retragă cererea de rejudecare întemeiată pe dispozițiile art.

522

1

din C. proc. pen.

Împotriva acestei

hotărâri, condamnatul a declarat apel.

În motivele de apel,

fără a se contesta manifestarea de voință în sensul retragerii cererii de

rejudecare întemeiată pe dispozițiile art. 522

1

din C. proc. pen.,

hotărârea primei instanțe a fost criticată sub aspecte procedurale.

Prin Decizia penală

nr. 145 A din 16 iunie 2010 Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a

respins ca nefondat apelul declarat de condamnat cu motivarea, în sinteză, că

instanța de fond nu a făcut altceva decât să ia act - în condițiile legii - de

manifestarea de voință a condamnatului în sensul retragerii cererii de

rejudecare întemeiată pe dispozițiile art. 522

1

din C. proc. pen.

Împotriva acestei

decizii, condamnatul a declarat prezentul recurs.

La termenul de

astăzi, în ședință publică și asistat de apărător, condamnatul - personal - a

declarat că își retrage recursul.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, în temeiul art. 385

4

alin. (2) cu referire la

art. 369 alin. (1) din C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului.

Potrivit art. 192

alin. (2) C. proc. pen. recurentul va fi obligat la plata către stat a

cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea recursului.

Ia act de retragerea

recursului declarat de condamnatul B.M. împotriva Deciziei penale nr. 145/A din

16 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă recurentul

condamnat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 6 iulie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-06-16
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2382/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 72 din 16 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București s-a respins, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de petentu
ÎCCJ 2010-11-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4119/2010
Asupra recursului de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 255 din 10 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă, ca
ÎCCJ 2004-10-06
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5034/2004
Asupra recursului penal de față; Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 209 din 17 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul București a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire introdusă d
ÎCCJ 2011-04-27
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1683/2011
nerea scuzei provocării [art. 73 lit. b) C. pen.] și nici pentru stabilirea unei modalități de executare a pedepsei în regim neprivativ de libertate. Așa fiind, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea a considerat că sentința atacată
ÎCCJ 2010-12-14
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4526/2010
existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea infracțiunii dincolo de limita oricărui dubiu rezonabil. Este neîntemeiată cererea recurentului-inculpat de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 202/2010, disp
Sursă