ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2487/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2487/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 25 aprilie
2006, reclamanta SC S.I. SA București a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul
Transporturilor, Construcțiilor și Turismului obligarea pârâtului la plata sumei
de 390.772,650 RON, reprezentând contravaloarea subvențiilor de la bugetul statului.
În motivarea acțiunii
reclamanta arată că desfășoară activitate de transport feroviar de călători care
conform legii este subvenționată de la bugetul de stat și deși a solicitat pârâtului
acordarea acestei subvenții pentru lunile octombrie - decembrie 2005, cererea sa
nu a fost soluționată favorabil, invocându-se nealocarea sumelor de la bugetul de
stat.
Curtea de Apel București,
secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 612
din 27 februarie 2007 a respins excepția tardivității procedurii prealabile invocate
de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și a admis acțiunea
formulată de reclamantă și a obligat pârâta la plata sumei solicitată, reprezentând
subvenția de la bugetul de stat, pentru lunile octombrie - decembrie 2005.
În motivarea hotărârii,
instanța a reținut că reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 13 din
H.G. nr. 2408/2004, pentru a beneficia de subvenția de la bugetul de stat pentru
efectuarea activității de transport feroviar de călători.
Împotriva acestei hotărâri
a declarat recurs Ministerul Transporturilor, susținând în esență că, înainte de
a se fi adresat instanței de contencios administrativ reclamanta avea obligația
de a formula plângere prealabilă la minister.
Pe fondul cauzei, arată
în continuare recurentul, instanța de fond a omis faptul că reclamanta nu a respectat
procedura prevăzută de H.G. nr. 2408/2004 cu privire la acordarea subvențiilor.
Recursul este fondat pentru
următoarele considerente:
Potrivit prevederilor
art. 13 din H.G. nr. 2408/2004, acordarea subvenției de la bugetul de stat și/sau
de la bugetele locale, după caz, pentru serviciile de transport din cadrul Pachetului
minim social se face lunar, pentru activitatea aferentă lunii anterioare, cu încadrarea
în prevederile bugetare aprobate.
Cu privire la condițiile
formale care trebuie îndeplinite, art. 14 al legii precizează că, pentru solicitarea
subvenției de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale operatorul de transport
feroviar trebuie să prezinte la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului
și/sau la autoritatea locală, un set de documente expres prevăzute de lege. Conform
acestor prevederi, intimata-reclamantă avea obligația ca, în luna în curs să facă
o cerere la minister, prin care să solicite acordarea subvenției pe luna anterioară.
Așadar, textul de lege
citat condiționează acordarea subvenției de depunerea în prealabil a unei cereri
la Ministerul Transporturilor.
Intimata-reclamantă însă
nu a îndeplinit această obligație, cererea sa fiind formulată abia la 20 februarie
2006, pentru ultimele trei luni ale anului 2005.
Sub un alt aspect, bugetele
instituțiilor publice sunt prevăzute în fiecare an prin anexele la legea bugetului
de stat pe anul respectiv. În această categorie intră și subvențiile acordate de
stat operatorilor de transport pe calea ferată pentru transportul feroviar de călători.
Legea bugetului de stat
pe anul 2005 și H.G. nr. 145/2005 aprobă indicatorii anului 2005, fără trecere în
anii următori. Întrucât legea bugetului de stat interzice utilizarea de către ordonatorii
de credite finanțați integral din bugetul de stat a oricăror venituri care nu sunt
prevăzute în anexa la bugetul de stat, intimata-reclamantă nu putea beneficia de
sume din subvenția pe anul 2006, pentru anul 2005.
În acest sens sunt și
prevederile art. 11 din Legea nr. 500/2002 care stipulează că veniturile și cheltuielile
bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului
bugetar, iar toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an
bugetar în contul unui buget, aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului
respectiv.
Așa fiind, în mod greșit
instanța de fond, a reținut existența obligației ministerului de acordare a subvenției
întrucât reclamanta nu a îndeplinit obligațiile care îi reveneau prin H.G. nr. 2408/2004.
Pe cale de consecință,
se va admite recursul declarat de pârât și se va modifica sentința atacată în sensul
respingerii acțiunii formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de Ministerul Transporturilor, împotriva sentinței civile nr. 612 din 27 februarie
2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată
și în fond respinge acțiunea formulată de reclamanta SC S.I. SA București, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 17 iunie 2008.