ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3369/2012

Asupra recursului, din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea, reclamantul B.V.O. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Vrancea, solicitând instanței, ca prin sentința pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la acordarea de daune morale și materiale în cuantum de 45.000 RON. În drept, reclamantul a invocat dispozițiile Legii nr. 221/2009. Prin sentința civilă nr. 821 din 25 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Vrancea, acțiunea reclamantului a fost respinsă ca nefondată. În motivarea hotărârii, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul nu a dovedit în niciun fel pretențiile sale materiale, și, prin urmare, sub acest aspect, acțiunea sa apare ca neîntemeiată.

În ceea ce privește daunele morale, instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite cerințele art. 5 din Legea nr. 221/2009, întrucât reclamantul nu a suferit vreo condamnare cu caracter politic, iar față de acesta nu s-a luat nicio măsură administrativă cu caracter politic din cele prevăzute la art. 3 din Legea nr. 221/2009. S-a mai reținut că daunele morale întemeiate pe dispozițiile art. 5 din Legea nr. 221/2009 nu pot fi acordate în condițiile în care acest text de lege a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 1358 din 21 octombrie 2010 a Curții Constituționale, obligatorie de la data publicării sale în M. Of., respectiv 15 noiembrie 2010. În termen legal, împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat recurs invocând faptul că O.G.

nr. 214/1999 este mai explicită în ceea ce privește sfera actelor ce se încadrează în sfera măsurilor abuzive luate de comuniști, iar instanța, în mod greșit, a reținut că reclamantul ar fi știut că locuința îi este folosită pentru întâlniri conspirative. Prin decizia civilă nr. 322/R din 23 mai 2011, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă, a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul B.V.O. împotriva sentinței civile nr. 821 din 25 noiembrie 2010 a Tribunalului Vrancea. Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs, ținând cont de prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, art. 1 alin. (3) și art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 214/1999 invocată de recurent, având în vedere obiectul acțiunii și raportul întocmit de organele de Securitate cu ocazia recrutării recurentului-reclamant, a constatat că atât prevederile O.U.G.

nr. 214/1999, cât și Legea nr. 221/2009 au avut în vedere persoanele care au suferit măsuri represive ca urmare a acțiunilor lor fățișe de împotrivire față de politica vremii. Întrucât din actele dosarului nu rezultă o astfel de atitudine din partea recurentului-reclamant, s-a constatat că instanța de fond în mod corect a respins acțiune ca nefondată. Împotriva acestei decizii, reclamantul B.V.O. a formulat contestație în anulare, care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția I civilă, sub nr. 1325/44/2011. În motivarea cererii, reclamantul a susținut, în esență, că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Galați este lipsită de temei legal, că instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut (despăgubiri, chirie pretinsă), iar hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris fals rupt din context.

Intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Vrancea, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației în anulare. La primul termen de judecată, 14 decembrie 2011, reclamantul B.V.O. a precizat că este recurs, iar nu contestație în anulare, calea de atac exercitată. Prin decizia civilă nr. 675/R din 14 decembrie 201 1 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a fost declinată competența de soluționare a recursului declarat împotriva deciziei nr. 322/2011 a Curții de Apel Galați în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, motivat de dispozițiile imperative ale art. 4 C. proc. civ., conform cărora recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de Curțile de apel se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, în raport de dispozițiile art. 137 și art. 299 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și, pe cale de consecință, va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 299 C. proc. civ., „sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, precum și cele date în apel”. Prin urmare, potrivit legii, nu există posibilitatea de a declara recurs împotriva unei hotărâri date în recurs și aceasta, deoarece conform dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. hotărârile date în recurs sunt hotărâri irevocabile, deci nesusceptibile de recurs.

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine. Decizia civilă nr. 322/R din 23 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul B.V.O. împotriva sentinței civile nr. 821 din 25 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Vrancea, nu este o hotărâre susceptibilă de recurs, pentru că ar însemna să se exercite recurs la recurs, ceea ce nu este permis în raport de dispozițiile art. 299 și art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc.

civ. care reglementează condițiile exercitării acestei căi de atac. Ca urmare, întrucât decizia recurată este o hotărâre irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat de reclamantul B.V.O. este inadmisibil având în vedere dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. În consecință, în raport de prevederile legale anterior evocate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de reclamantul B.V.O. împotriva deciziei civile nr. 322/R din 23 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă, în Dosarul nr. 2096/91/2010, va fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul B.V.O. împotriva deciziei civile nr. 322/R din 23 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă, în Dosarul nr. 2096/91/2010, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 septembrie 2012.