Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.11.2012

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4604/2012

HOTĂRÂRE
21.11.2012
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4604/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3052 din 15 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC A.T.A. SA București prin Sucursala Baia Mare împotriva pârâtei SC V.A.D.T.L. SA și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 63.518,88 Euro, echivalent în lei la data plății, precum și suma de 6.816 lei cheltuieli de judecată. Apelul declarat de pârâta SC V.A.D.T.L. SA împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia nr. 14 din 25 ianuarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Recursul declarat de pârâta SC V.A.D.T.L. prin lichidator judiciar C.I.B.L. împotriva acestei decizii a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 2818 din 27 septembrie 2011. A fost casată decizia nr. 14 din 25 ianuarie 2011 a Curții de Apel Cluj, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare. În rejudecare, Curtea de Apel Cluj, secția a Il-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 17 din 6 februarie 2012, a respins apelul declarat de pârâta SC V.A.D.T.L. împotriva sentinței civile nr. 3052 din 15 septembrie 2010 a Tribunalului Maramureș, pe care a menținut-o în întregime. Împotriva acestei decizii, pârâta SC V.A.D.T.L. prin lichidator judiciar C.I.B.L.

a declarat recurs, fără a indica temeiul de drept, în susținerea căruia a formulat următoarele critici: - în fapt, la data de 15 ianuarie 2007, ansamblul auto format din autotractor și semiremorca, proprietatea recurentei, condus de către conducătorul auto C.G., a suferit un accident în Germania, când un alt autoturism a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune, impact în urma căruia autotractorul a ars în proporție de 100 %, avariind și semiremorca; - datorită acestui eveniment s-a deschis un dosar de daună la A.T., societate unde era asigurat C.A.S.C.O.

ansamblul auto, iar în urma acestui dosar recurenta a fost despăgubită cu suma de 91.822,27 euro; - asigurătorul german al persoanei vinovate de acest accident, a despăgubit-o pe recurentă cu suma de 63.518,82 euro, sumă ce a acoperit celelalte cheltuieli avute în urma acestui accident; - la aceste sume s-au adăugat și alte daune care s-au produs din vina conducătorului auto german și pe care trebuia să le suporte prin asigurarea pe care a avut-o încheiată; - recurenta consideră nu a încasat vreo sumă care nu i se cuvenea și drept urmare nu poate fi obligată la plata unor sume nedatorate, iar în prezenta cauză nu se află în prezența unei îmbogățiri fără justă cauză; - prin contractul de asigurare, reclamanta SC A.T.A.

SA s-a obligat la plata despăgubirilor în cazul producerii riscului asigurat, astfel că acestea au fost solicitate și a fost încasată despăgubirea, iar încasarea unei despăgubiri de la asigurătorul german nu este culpa recurentei pârâte; - mai mult decât atât, până în momentul de față, A.T. nu a putut face dovada că a înregistrat vreun prejudiciu rezultat din refuzul persoanei vinovate de producerea accidentului sau a asigurătorului acestuia de a restitui despăgubirea; - prin urmare, hotărârile pronunțate în prezenta cauză sunt neîntemeiate, motiv pentru care se solicită soluționarea în sensul argumentelor anterior prezentate; - recurenta mai solicită să se aibă în vedere faptul că se află în procedura de insolvență, iar obligarea sa la plata sumei de 63.518,88 Euro ar fi o nedreptate, întrucât această sumă este justificată prin cheltuielile suportate, iar A.T.

a despăgubit decât o parte din valoare autotractorului și a semiremorcii. Înalta Curte a luat în examinare excepția nulității recursului în raport de prevederile art. 302 alin. (l) lit. c) C. proc. civ., reținând următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 302 1 alin. (l) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. În actuala reglementare, recursul este calea de atac de reformare, nedevolutivă, care se exercită numai pentru motivele strict prevăzute de lege, art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., prin care se realizează un control judiciar al deciziei atacate, sub aspectul legalității acesteia, din perspectiva motivelor de nelegalitate mai sus arătate.

În speță, prin cererea de recurs, recurenta pârâtă nu a formulat critici ce ar putea face o posibilă încadrare a acestora într-unui din motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (3) din același cod. Or, simpla nemulțumire a părții față de soluția pronunțată, fără a se dezvolta și arăta, în concret, în ce constau greșelile săvârșite de instanță și legea încălcată, pentru a se putea, astfel, verifica încadrarea acestora în cazurile limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., nu este suficientă pentru a justifica admiterea recursului, lipsa acestora fiind sancționată cu nulitatea cererii.

Astfel că, în raport de generalitatea criticilor formulate de recurentă ce vizează situația de fapt, împrejurarea că se află în procedura insolvenței și că ar fi o nedreptate obligarea sa la plata sumei de 63.518,88 Euro, fără a se formula critici privind interpretarea și aplicarea greșită a legii de către instanța de apel, și fără a se arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea deciziei recurate sub aspectul menținerii sentinței instanței de fond, prin care pârâta a fost obligată la plata sumei de 63.518,88 Euro, Curtea urmează să aplice sancțiunea nulității recursului, motivat de faptul că recurenta pârâtă nu s-a conformat obligației prevăzută de dispozițiile art. 302 1 alin. (l) lit. c) C. proc.

civ. Așa fiind, constatând că recurenta nu s-a conformat obligației prevăzută de dispozițiile art. 302 1 alin. (l) lit. c) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, Înalta Curte urmează să aplice cererii de recurs sancțiunea nulității.

D E C I D E Constată nulitatea cererii de recurs formulată de pârâta SC V.A.D.T. L. SRL VIȘEU DE SUS prin lichidator judiciar C.I.B.L. împotriva deciziei civile nr. 17 din 6 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a Ii-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 noiembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-01-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4/2017
s-a respins cererea de suspendare a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 26 iunie 2012. Prin Decizia civilă nr. 4.688 din 05 decembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. x/33/2012 de Înalta Curte de Ca
ÎCCJ 2018-05-11
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1721/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1128 din 24 martie 2010, pronunțată în dosarul nr. x/2007, Tribunalul Maramureș a admis acțiunea precizată, formulată
ÎCCJ 2012-09-25
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3597/2012
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 3001 din 6 octombrie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a respins ca nefondat recursul declarat
ÎCCJ 2016-10-20
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1761/2016
la plata sumei de 172.302,55 lei cheltuieli de judecată reprezentând 101.629 lei onorariu de avocat și 70.673,5 lei taxe judiciare către reclamantă. Împotriva acestei decizii comerciale SC C. SA a declarat recurs. Prin Decizia civilă nr. 18
ÎCCJ 2011-03-01
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 894/2011
alin. (1) C. proc. civ. în sensul că reclamantul fiind partea care a căzut în pretenții va fi obligat la cererea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată dovedite prin ordinul de plată în format electronic depus în fața primei instanțe. P
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă