ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2325/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1F/CA din 14 ianuarie 2008 a respins acțiunea formulată de reclamantul M.V., în contradictoriu cu C.J.P. Brașov, având ca obiect anularea hotărârii din 4 septembrie 2007, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 309/2002. În acest sens instanța de fond a reținut că, din probele administrate în cauză, respectiv adresa din 5 decembrie 2007 emisă de U.M. nr. DD Pitești, adresa din 8 noiembrie 2007, emisă de Centrul Militar Zonal Brașov și adresa din 2 noiembrie 2007, emisă de Arhivele Naționale - Direcția Arhivei Naționale Istorice Centrale, rezultă că reclamantul M.V.

nu a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în speță nefiind astfel îndeplinite cerințele art. 1 din Legea nr. 309/2002. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul susținând că în perioada stagiului militar a fost folosit la muncă în cadrul Depoului CFR Brașov, unde a activat în calitate de reangajat, iar retribuția ce i se cuvenea, aproximativ 1.000 RON lunar, a fost încasată de către Forțele Armate, împrejurare ce-l îndreptățește să beneficieze de prevederile Legii nr. 309/2002. În același sens recurentul a mai susținut că după anul 1966 livretul militar i-a fost modificat, ca urmare a transformării specificului U.M.

nr. EE din unitate de căi ferate în unitate de infanterie, mențiunea privind activitatea sa de mecanic de locomotivă fiind înlocuită cu calitatea de infanterist. Recurentul a criticat sentința instanței de fond și în sensul că aceasta nu a luat în considerare înscrisurile aflate la dosar din care rezultă activitatea desfășurată de el în cadrul Depoului CFR Brașov și a invocat, ca argument în sprijinul susținerilor sale, sentința civilă nr. 144/F, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. 636/F/CA/2003, prin care s-a recunoscut lui F.E.J., persoană aflată în aceeași situație, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002. Recursul este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român care, în perioada 1950-1961, a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Conform art. 6 din Normele metodologice de aplicare a legii, dovada încadrării în prevederile art. 1 din lege se poate face cu livretul militar sau fișa de evidență militară eliberată de centrele militare teritoriale sau de către U.M. nr. DD Pitești. Rezultă așadar că, determinant pentru încadrarea unei persoane în categoria beneficiarilor Legii nr. 309/2002 nu este activitatea pe care a desfășurat-o în perioada stagiului militar - în speță, muncă în cadrul Depoului CFR Brașov - ci apartenenței structurii în care a activat la Direcția Generală a Serviciului Muncii, în sistemul căreia s-au constituit, în perioada istorică respectivă, detașamente de muncă forțată. Cum potrivit livretului militar, aflat la dosarul de fond, recurentul a efectuat stagiul militar în U.M.

nr. EE, unitate care potrivit adresei emise de Centrul Militar Zonal Brașov - figurează în „Tabelul cu evidența indicativelor numerice ale garnizoanelor de reședință ale unităților militare cu profil economic” sub denumirea Batalionul X căi ferate subordonat Ministerului Apărării și nu ca detașament de muncă din subordinea Direcției Generale a Serviciului Muncii, rezultă că în mod corect instanța de fond a respins acțiunea reclamantului. Față de aceste motive, constatând că, potrivit art. 304 și 304 1 C. proc. civ. în cauză nu există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțată de instanța de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.V. împotriva sentinței civile nr. 1F/CA din 14 ianuarie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2008.