ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2420/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2420/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursului de față:
Analizând
actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Circumstanțele
cauzei.
1.
Cererea de chemare în judecată și hotărârea primei instanțe.
Prin cererile înregistrate pe rolul Curții de Apel
București și a înaltei Curți de Casație și Justiție și întrunite prin
încheierea de ședință din data de 17 mai 2012, pronunțată în dosarul nr. 517/1/2012,
B.C. Judecător la Tribunalul București secția a II-a penală, în contradictoriu
cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat recurs împotriva
Hotărârii nr. 639 din data de 21 iulie 2011 pronunțată de secția de Judecători
a Consiliului Superior al Magistraturii prin care i s-a respins Contestația (plângerea
prealabilă) împotriva Rezoluției motivate a Comisiei de disciplină pentru
judecători nr. 95/CDJ/2011 din 25 mai 2011 ce i-a fost comunicata în data de 1
iulie 2011 prin care s-a dispus clasarea cauzei față de doamnele judecător C.B.
și E.B., din cadrul Tribunalului București, sub aspectul săvârșirii abaterii
disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor si procurorilor.
Reclamanta a învederat că înțelege să depună motivele
recursului după ce va lua la cunoștință Hotărârea nr. 639 din data de 21 iulie
2011 pronunțată de secția de Judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii.
A menționat că a transmis Consiliului Superior al
Magistraturii singurul exemplar al rezoluției motivate a Comisiei de disciplină
pentru judecători nr. 95/CDJ/2011 din 25 mai 2011, ce i-a fost comunicat la
data de 01 iulie 2011 prin care s-a dispus clasarea cauzei față de
judecătoarele C.B. și E.B.
Prin contestația (plângere prealabila) împotriva Rezoluției
motivate a Comisiei de disciplină pentru judecători nr. 95/CDJ/2011 din 25 mai
2011 s-a dispus clasarea cauzei față de judecătoarele C.B. și E.B., din cadrul
Tribunalului București, secția a II-a penală sub aspectul săvârșirii abaterii
disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor si procurorilor, reclamanta precizând faptul că a arătat
că dorește să fie din nou cercetată de Inspecția Judiciară pentru a i se oferi
posibilitatea să elimine orice element de natura a-i știrbi prestigiul
profesional.
Prin întâmpinarea formulată, Consiliul Superior al
Magistraturii a învederat instanței că hotărârea prin care secția pentru judecători
a C.S.M. a dispus cu privire la plângerea prealabilă formulată de recurentă
împotriva Rezoluției nr. 95/CDJ din 25 mai 2011 a Comisiei de disciplină pentru
judecători, este Hotărârea nr. 638 din 21 iulie 2011 iar nu 639 cum, din
eroare, a menționat recurenta.
Totodată
a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat.
Prin precizările depuse la dosarul cauzei pentru
termenul de judecată din data de 17 mai 2012, B.C. a învederat instanței că
înțelege să conteste Rezoluția motivată a Comisiei de disciplină pentru
judecători nr. 95/CDJ/2+011 prin care s-a dispus clasarea cauzei față de
judecătoarele C.B. și E.B.
II.
Considerentele înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin Hotărârea nr. 638 din 21 iulie 2011 a secției
pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost
admisă plângerea formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și
Justiție, reprezentat prin Procurorul general și revocată, în parte, Rezoluția
de clasare a Comisiei de disciplină pentru judecători din dosarul nr. 95/CDJ
din 25 februarie 2011.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus transmiterea lucrării
Comisiei de disciplină pentru judecători în vederea efectuării de cercetări sub
aspectul săvârșirii de către doamna E.B., judecător la Tribunalul București, a
abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
S-a decis, totodată, menținerea actelor efectuate de
Comisia de disciplină până la data dispunerii cercetării disciplinare față de
judecătorul E.B.
Potrivit prevederilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004/R,
hotărârile adoptate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, privind
cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu recurs,
de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de comunicare, la secția de
contencios administrativ și fiscal a înaltei Curți de Casație și Justiție
Dispozițiile legale sus citate reglementează calea de
atac specială a recursului ce poate fi promovat de orice persoană interesată,
împotriva hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii care
privesc cariera și drepturile magistraților.
Dispoziția legală este de strictă aplicare și
interpretare și nu poate fi extinsă prin analogie altor categorii de hotărâri,
în considerarea aspectelor sus menționate.
După cum se poate observa, hotărârea recurată nu intră
în sfera de incidență a prevederilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, întrucât nu este o hotărâre a Plenului C.S.M:
În
ceea ce privește calea de atac ce poate fi promovată împotriva rezoluției de
clasare și persoanele care au legitimare procesuală, prevederile alin. (13) al art.
46 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: „
Rezoluția de clasare dispusă în condițiile alin. (1) sau, după caz, în
condițiile alin. (12) poate fi atacată potrivit Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, de
persoana indicată la art. 45
1
alin. (1) și de persoana vizată".
Având în vedere situația de fapt prezentată,
considerentele expuse precum și prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004,
competența de soluționare a prezentului litigiu aparține curții de apel ca
instanță competentă material potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004/R,
legea cadru ce reprezintă dreptul comun în materie de contencios administrativ.
În consecință, având în vedere cele reținute mai sus,
în baza art. 158 C. proc. civ., cauza va fi trimisă Curții de Apel București secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, instanța competentă material să
soluționeze cauza dedusă judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți
de Casație, secția de contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu
și, în consecință:
Trimite cauza spre competentă soluționare Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată,
în ședință publică, astăzi 17 mai 2012.